Lemnul - miracolul vegetal

3x puncte

categorie: Chimie

nota: 9.48

nivel: Liceu

Pădurile umede și veșnic verzi reprezintă tipul de vegetație cel mai vechi, mai luxuriant și mai complex de pe glob. Formate dintr-un număr mare de specii, aproximativ 2700, concentrate pe spații mici, aceste păduri se caracterizează prin : înălțimea mare a arborilor, lipsiți de inele anuale ; structura etajată a arboretelor ; numărul mare de plante epifite care trăiesc aninate de tulpinile arbori[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lemnul - miracolul vegetal

Pădurile umede și veșnic verzi reprezintă tipul de vegetație cel mai vechi, mai luxuriant și mai complex de pe glob. Formate dintr-un număr mare de specii, aproximativ 2700, concentrate pe spații mici, aceste păduri se caracterizează prin : înălțimea mare a arborilor, lipsiți de inele anuale ; structura etajată a arboretelor ; numărul mare de plante epifite care trăiesc aninate de tulpinile arborilor și de ramurile lor de unde lasă să atârne numeroase rădăcini aeriene.

Pădurile umede cu frunze căzătoare – grupa acestor păduri este proprie unor regiuni tropicale uscate și foarte calde din Africa, India, America Centrală și de Sud, nordul Argentinei, sud-estul Boliviei, vestul Paraguayului. Dintre speciile tipice pădurilor xerofile amintim : baobabul în zona de savană a Africii, cactușii arborescenți și arbuștii de creozot în America Centrală și de Sud .

Mangrovele sunt formații caracteristice zonelor periodic inundate de maree din lagunele estuarelor și deltelor litoralului Oceanului Indian, de pe litoralul vestic al oceanului Pacific și Atlantic.Pentru a rezista la inundații ele s-au adaptat morfologic, având trunchiurile susținute de rădăcini aeriene de diferite forme. La unele specii ( Rhizofora, Ceriops )semințele germinează pe planta mamă. Alte specii lemnoase caracteristice sunt : Avicennia care are rădăcini respiratorii ieșite din sol, Xilocarpus, Aegiceras și altele. Fiecare specie de mangrove crește de obicei într-o specie distinctă, mai rar în amestecuri.

Pădurile de bambus sunt diseminate în toată zona tropicală printre pădurile de foioase cu frunze persistente, de tip umed sau xerofil, ocupând spații largi în Africa Centrală, în zona tropicală a Asiei de Sud-Vest și în america de Sud. O caracteristică a speciilor de bambus, care ating 30-40 de metri înălțime, o constituie regenerarea lor pe cale vegetativă. Bambusul este apreciat ca o mare valoare economică, mai ales în Asia, unde este un arbore cu multiple utilizări, așa cum este baobabul pentru Africa și molidul pentru Europa.

Pădurile din România
Pădurile țării noastre nu sunt repartizate uniform sub raport teritorial, datorită fie condițiilor fizico-geografice, fie unor factori economico-sociali, care au acționat anarhic în trecut. Zona pădurilor situată la peste 700 de metri altitudine, deține circa 60 % din fondul forestier național, cea de deal ( 150-700 de metri ) ocupă 29 % , iar zonei de câmpie ( sub 150 de metri altitudine ) îi revine doar 11 % din suprafața fondului forestier.

În România există următoarele mari zone de vegetație :
- zona alpină ( inferioară și superioară ) ;
- zona forestieră cu trei subzone ( a coniferelor, a fagului și a stejarului ) ;
- zona stepei cu două subzone ( subzona silvostepei cu păduri și zona stepei propriu zise fără păduri ) ;

În zona alpină, unde se manifestă condiții aspre de climă, vegetația lemnoasă prezintă fenomene de nanism. Zona superioară este dominată de sălcii pitice și azalee pitice, succedate de tufe de ienuper pitic. În zona inferioară apar jnepenișurile, smirdarul și pe alocuri, exemplare izolate de zâmbru.

Subzona coniferelor este ocupată în special de molidișuri care se întind sub formă de benzi în lungul întregului lanț carpatic.
Limita lor inferioară este de 900 – 1000 de metri altitudine în nordul țării și de 1200 – 1300 de metri în sud, datorită diferenței de latitudine.

Subzona făgetelor este cea mai stratificată. Sub fâșia de molid este amplasată pădurea formată din amestecuri echilibrate de fag și rășinoase. În solurile și răriturile acestor păduri se instalează pâlcuri de pini și arini albi, localizate mai ales pe văile râurilor. Urmează apoi făgete pure, compacte, care apar pe versanții sudici ai Carpaților Meridionali. Limita lor inferioară coincide cu granița dintre munte și deal ( 700 de metri ). Sub fâșia făgetelor pure apar făgetele de deal, cu amestecuri, ( așa numitele păduri de “șleau“ ), situate de obicei între 400 și 700 de metri, unde alături de fag cresc carpenul, ulmul, teiul, frasinul, etc.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Chimie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.