Junimea
1x punct
categorie: Romana
nota: 9.05
nivel: Gimnaziu
În toamna anului 1863, sub guvernarea democratică a lui Alexadru Ioan Cuza, un grup de tineri dornici de a da un alt curs culturii și literaturii românești înființează la Iași o asociație liberă cu numele "Junimea". Inițiatorii sunt: Petre Carp,de 26 de ani, doctor în drept, Vasile Pogor,de 30 de ani, docotor în drept, Theodor Rosetti,de 26 de ani, doctor în drept, cel care propune numele societăț[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Junimea
Programul politic al acestei asociații (majoritatea membrilor întemeietori constituiau aripa stângă a Partidului Conservator) va fi subordonat celui cultural, teoretizat de conducătorul grupului, Titu Maiorescu. Junimiștii au criticat puternic Revoluția de la 1848, pe care o considerau un exemplu grăitor de imitare grăbită și nejustificată a modelului francez. Ei nu se împotriveau schimbărilor și nici culturii occidentale, pe care o prețuiau foarte mult, dar insistau asupra faptului că schimbările trebuiau înfăptuite lent, pe măsură ce societatea românească era pregătită să le primească.
Activitatea Junimii se desfășoară pe mai multe etape:
1. o etapă în care se elaborează principiile estetice ale societății. Este vremea în care Junimea provoacă cele mai multe reacții adverse, dar și aceea în care, prin succesul polemicilor ei, prin adeziunea lui Vasile Alecsandri, prin descoperirea lui Eminescu, prestigiul începe să-i fie asigurat.
2. o etapă în care ședințele din Iași încep să fie dublate de acelea de la București (1874-1885). În 1885, Iacob Negruzzi se mută la București luând cu sine și revista a cărei direcție o păstrează singur până în 1893.
3. 1885-1900 este peroada în care principiile estetice ale junimismului se dezvoltă în mod deosebit. Această etapă a grupării și chiar a revistei are un caracter universal. Activitatea Junimii va înceta în 1916, la București.
Forme de manifestare
1. Întruniri săptămânale, care reprezintă dezbateri de înaltă ținută intelectuală pe teme de cultură: estetică, filologie clasică, istorie, arheologie, morală, știință, economie politică, etnologie, religie. În cadrul acestor întruniri sunt prezentate creații literare noi, alese printr-o analiză severă. Studiul lui Titu Maiorescu "Despre poezia română" deschide orizonturi noi, critica junimistă fiind introdusă în mod științific.
2. Prelegerile populare ("prelecțiuni"), debutează în februarie 1864 și sunt organizate timp de aproape două decenii sub forma unor conferințe duminicale. Aceste prelegeri contribuie la răspândirea principalelor idei junimiste:
o Respingera rupturii violente între trecut și prezent
o Respingera conceptului burghez de libertate și a concepției burgheze despre proprietate.
o Apărarea propietății moștenite și legarea ei de onoarea personală a propietarului
o Păstrarea izvorului de bogăție naturală
o Aderarea la ceea ce este imediat, la concret
o Acțiune statului în direcția rezolvării marilor probleme ale vremii
o Transformarea statului într-un purtător al culturii
o Respectarea specificului național
Dintre cei care au ținut prelegeri s-a remarcat Titu Maiorescu, prin claritatea expunerii, printr-o limbă română limpede și frumoasă, prin cunoștințe variate. Încă de la prelegera introductivă intitulată "Ce scop au cursurile populare?", el a trezit admirația tuturor, prestigiul lui a crescut odată cu prelegerile "Despre religiunea în popor","Despre sunete și colori", și a culminat cu ultima prelegere: ,,Despre minte și inimă".
În cadrul acestor conferințe a fost formulată în 1868 teoria "formelor fără fond". Maiorescu afirma că imitațiile din cultură sau politică sunt forme goale, lipsite de fondul autohton care să le dea viață.
La început, prelegerile aveau teme diferite, dar apoi s-au stabilit teme comune pentru fiecare an. În 1872, în cadrul temei comune Omul și natura, s-au ținut prelegeri precum: "Scrierea", ,,Arta", ,,Morala și știința", ,,Locuința", ,,Plugul", ,,Corabia", ,,Arma și unealta".
3. Inițiative instituționale
o Deschiderea unei tipografii proprii în 1865, unde sunt imprimate manuale școlare, cursuri universitare.
o Între 1866-1879 a funcționat o școală superioară proprie-Institutul Academic.
4. Publcații proprii
o La 1 martie 1867, din inițiativa lui Iacob Negruzzi și sub redacția lui, pe care o va păstra timp de 27 de ani, apare la Iași revista "CONVORBIRI LITERARE", bilunar până în 1885 și lunar după această dată, la București.
o Alte publicații proprii: Vocea Națională (Nicolae Culianu, Iași, 1866), Constituțiunea (Iacob Negruzzi, Iași, 1866), Vocea Iașilor (A.C.Cuza, Iași, 1895)
o De asemenea au fost colaborări la alte periodice ale vremii: Timpul (București, 1876-Ioan Slavici; 1877-I.L.Caragiale, Mihai Eminescu), România Liberă (București, 1877-D.A.Laurian, I.L.Caragiale). « mai multe referate din Romana