Junimea

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Junimea

În toamna anului 1863, sub guvernarea democraticã a lui Alexadru Ioan Cuza, un grup de tineri dornici de a da un alt curs culturii ºi literaturii româneºti înfiinþeazã la Iaºi o asociaþie liberã cu numele "Junimea". Iniþiatorii sunt: Petre Carp,de 26 de ani, doctor în drept, Vasile Pogor,de 30 de ani, docotor în drept, Theodor Rosetti,de 26 de ani, doctor în drept, cel care propune numele societãþii, Iacob Negruzzi,fiul lui Constantin Negruzzi, de 20 de ani, doctor în drept, Titu Maiorescu,de 23 de ani, doctor în filozofie, având toþi studii în Germania ºi Franþa.
Programul politic al acestei asociaþii (majoritatea membrilor întemeietori constituiau aripa stângã a Partidului Conservator) va fi subordonat celui cultural, teoretizat de conducãtorul grupului, Titu Maiorescu. Junimiºtii au criticat puternic Revoluþia de la 1848, pe care o considerau un exemplu grãitor de imitare grãbitã ºi nejustificatã a modelului francez. Ei nu se împotriveau schimbãrilor ºi nici culturii occidentale, pe care o preþuiau foarte mult, dar insistau asupra faptului cã schimbãrile trebuiau înfãptuite lent, pe mãsurã ce societatea româneascã era pregãtitã sã le primeascã.
Activitatea Junimii se desfãºoarã pe mai multe etape:
1. o etapã în care se elaboreazã principiile estetice ale societãþii. Este vremea în care Junimea provoacã cele mai multe reacþii adverse, dar ºi aceea în care, prin succesul polemicilor ei, prin adeziunea lui Vasile Alecsandri, prin descoperirea lui Eminescu, prestigiul începe sã-i fie asigurat.
2. o etapã în care ºedinþele din Iaºi încep sã fie dublate de acelea de la Bucureºti (1874-1885). În 1885, Iacob Negruzzi se mutã la Bucureºti luând cu sine ºi revista a cãrei direcþie o pãstreazã singur pânã în 1893.
3. 1885-1900 este peroada în care principiile estetice ale junimismului se dezvoltã în mod deosebit. Aceastã etapã a grupãrii ºi chiar a revistei are un caracter universal. Activitatea Junimii va înceta în 1916, la Bucureºti.

Forme de manifestare

1. Întruniri sãptãmânale, care reprezintã dezbateri de înaltã þinutã intelectualã pe teme de culturã: esteticã, filologie clasicã, istorie, arheologie, moralã, ºtiinþã, economie politicã, etnologie, religie. În cadrul acestor întruniri sunt prezentate creaþii literare noi, alese printr-o analizã severã. Studiul lui Titu Maiorescu "Despre poezia românã" deschide orizonturi noi, critica junimistã fiind introdusã în mod ºtiinþific.



2. Prelegerile populare ("prelecþiuni"), debuteazã în februarie 1864 ºi sunt organizate timp de aproape douã decenii sub forma unor conferinþe duminicale. Aceste prelegeri contribuie la rãspândirea principalelor idei junimiste:
o Respingera rupturii violente între trecut ºi prezent
o Respingera conceptului burghez de libertate ºi a concepþiei burgheze despre proprietate.
o Apãrarea propietãþii moºtenite ºi legarea ei de onoarea personalã a propietarului
o Pãstrarea izvorului de bogãþie naturalã
o Aderarea la ceea ce este imediat, la concret
o Acþiune statului în direcþia rezolvãrii marilor probleme ale vremii
o Transformarea statului într-un purtãtor al culturii
o Respectarea specificului naþional

Dintre cei care au þinut prelegeri s-a remarcat Titu Maiorescu, prin claritatea expunerii, printr-o limbã românã limpede ºi frumoasã, prin cunoºtinþe variate. Încã de la prelegera introductivã intitulatã "Ce scop au cursurile populare?", el a trezit admiraþia tuturor, prestigiul lui a crescut odatã cu prelegerile "Despre religiunea în popor","Despre sunete ºi colori", ºi a culminat cu ultima prelegere: ,,Despre minte ºi inimã".
În cadrul acestor conferinþe a fost formulatã în 1868 teoria "formelor fãrã fond". Maiorescu afirma cã imitaþiile din culturã sau politicã sunt forme goale, lipsite de fondul autohton care sã le dea viaþã.
La început, prelegerile aveau teme diferite, dar apoi s-au stabilit teme comune pentru fiecare an. În 1872, în cadrul temei comune Omul ºi natura, s-au þinut prelegeri precum: "Scrierea", ,,Arta", ,,Morala ºi ºtiinþa", ,,Locuinþa", ,,Plugul", ,,Corabia", ,,Arma ºi unealta".

3. Iniþiative instituþionale
o Deschiderea unei tipografii proprii în 1865, unde sunt imprimate manuale ºcolare, cursuri universitare.
o Între 1866-1879 a funcþionat o ºcoalã superioarã proprie-Institutul Academic.

4. Publcaþii proprii
o La 1 martie 1867, din iniþiativa lui Iacob Negruzzi ºi sub redacþia lui, pe care o va pãstra timp de 27 de ani, apare la Iaºi revista "CONVORBIRI LITERARE", bilunar pânã în 1885 ºi lunar dupã aceastã datã, la Bucureºti.


o Alte publicaþii proprii: Vocea Naþionalã (Nicolae Culianu, Iaºi, 1866), Constituþiunea (Iacob Negruzzi, Iaºi, 1866), Vocea Iaºilor (A.C.Cuza, Iaºi, 1895)
o De asemenea au fost colaborãri la alte periodice ale vremii: Timpul (Bucureºti, 1876-Ioan Slavici; 1877-I.L.Caragiale, Mihai Eminescu), România Liberã (Bucureºti, 1877-D.A.Laurian, I.L.Caragiale). « mai multe referate din Romana