Judetul Bistrita-Nasaud

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.75

nivel: Facultate

RELIEF
Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud prezinta un relief variat si complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere in trepte catre Campia Transilvaniei, conturandu-se trei zone de relief:
- zona montana - ce cuprinde o cununa de munti din arcul Carpatilor Orientali, grupa nordica si mijlocie, in care intra masivele Tibles, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani; DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Judetul Bistrita-Nasaud

RELIEF
Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud prezinta un relief variat si complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere in trepte catre Campia Transilvaniei, conturandu-se trei zone de relief:
- zona montana - ce cuprinde o cununa de munti din arcul Carpatilor Orientali, grupa nordica si mijlocie, in care intra masivele Tibles, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani;
- zona dealurilor - care ocupa partea centrala si de vest a judetului in proportie de 2/3 din suprafata sa;
- zona de lunca - ce insoteste cursurile principalelor rauri, in special al Somesului Mare si al afluentilor sai, reprezentand circa 3% din suprafata judetului.
Teritoriul judetului este drenat de o retea hidrografica axata pe raul principal Somesul Mare, lungimea totala a acestei retele insumand aproximativ 3030 km.
Din punct de vedere climatic, judetul Bistrita-Nasaud se incadreaza in zona continental moderata.
ISTORIC
In perioada 106-271 e.n. o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi romaneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa vietuiasca si dupa retragerea armatei si administratiei romane constituindu-se in obsti satesti si in formatiuni prestatale ce vor fi ulterior inglobate in voievodatul lui Gelu.La 1241 zona judetului a cunoscut distrugerile provocate de navalirea tataro-mongola, in care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean.

Desi intreaga zona va cunoaste in secolele urmatoare o dezvoltare continua, doua vor fi localitatile ce se vor impune in mod deosebit si anume Rodna, cu minele ei de aur si argint, si Bistrita, ca centru mestesugaresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema proprie fiind declarat oras liber,cu jurisdictie proprie. In 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o covarsitoare majoritate romaneasca, a fost cedat, in urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945 judetul a revenit la administratia romaneasca.

ATRACTII TURISTICE
Manastirea de la Vad - Ciceu este o ctitorie a lui Stefan cel Mare, realizata in stilul moldovenesc.Ruinele Cetatii Ciceului - Cetatea Ciceului a fost construita intre 1203 si 1204 si a fost candva o puternica fortificatie. Astazi nu se mai pastreaza decat un fragment de zid si subsolul sapat in stanca.Ruinele Castrului Roman - se afla in Orheiu Bistritei si dateaza din secolele II-III d.Hr. Piatra Fantanele - este o statiune aflata la 1100 m altitudine si reprezinta un centru de practicare a schiului. Pestera de la Izvorul Tausoarelor este cea mai adanca pestera din tara.

Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare.

In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau, Dumitrita, Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Henna, Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete" (care dateaza din secolele XV-XVI).

Conform datelor anuntate de Directia Judeteana de Statistica a judetului Bistrita-Nasaud, la data de 1 ianuarie 2004 populatia totala a judetului Bistrita-Nasaud a fost de 319.099 locuitori. Din totalul populatiei, 36,3% locuieste in mediul urban si 63,7% in mediul rural.Resedinta judetului este municipiul Bistrita, cu o populatie de 83.000 locuitori la 1 ianuarie 2004.

Alte centre urbane importante ale judetului sunt: Beclean - un oras monoindustrial - (11.384 locuitori), Nasaud (11.105 locuitori) si Sangeorz-Bai (10.656 locuitori) - o statiune balneoclimaterica pentru afectiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative. In structura judetului se gasesc 56 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7.808 locuitori), Maieru (7.681 locuitori), Prundu - Bargaului (6.597 locuitori), Tiha Bargaului (6.443 locuitori).
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.