Jocul - psihologia varstelor

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 5.36

nivel: Liceu

Jocul nu este o actiune fara utilitate imediata, dar generatoare de distractie si reconfortare, de sentimente de placere si de bucurie. Datorita spontaneitatii, jocul reclama o imbinare armonioasa intre cerintele situatiei de joc si aptitudinile celor care se joaca.
Chateau spune ca jocul ofera posibilitatea aparitiei unor potentialitati care se concretizeaza selectiv si apare ideea ca jo[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Jocul - psihologia varstelor

Jocul nu este o actiune fara utilitate imediata, dar generatoare de distractie si reconfortare, de sentimente de placere si de bucurie. Datorita spontaneitatii, jocul reclama o imbinare armonioasa intre cerintele situatiei de joc si aptitudinile celor care se joaca.
Chateau spune ca jocul ofera posibilitatea aparitiei unor potentialitati care se concretizeaza selectiv si apare ideea ca jocul este o pregatire pt munca. Leontiev sustine ca jocul este o modalitate de exprimare a vietii psihice mai ales la varsta prescolara de exercitare a personalitatii : originea jocului rezulta din decalajul dintre cerintele mediului extern si posibilitatiule copilului.

Jocul ca activitate didactica specifica, indeplineste multiple functii : de distractie, de creativitate in conformitate cu varsta, in final de modelare si formare a personalitatii copiilor. Incorporate in activitatile didactice, elementele de joc imprima un caracter mai viu si mai atragator, aduc varietate si o stare de buna dispozitie, de veselie, de destindere. Prevenind aparitia oboselii.

In procesele de interactiune din cadrul jocului au loc procese de invatare, importante pentru dezvoltarea sociala, cognitiva si psihomotorie. Jocul pleaca de la ideea ca are un scop, dar este deschis modificariloe, finalul sau nefiind previzibil. Nivelul jocului exprima nivelul dezvoltarii psihice a copilului, dar jocul este si un stimulator principal al dezvoltarii psihice, confirmand si prin acceasta locul lui fundamental in viata prescolarului.
Psihologia copilului ofera tabloul general al fiecarei varste si metodele de investigare biopsihica. Numai practica organizata pe baze stiintifice da posibilitatea sa se compare rezultatele obtinute, in cadrul real al evolutiei copilului. Invatatorul abilitat stie ca nu se poate bizui numai pe specificul unei singure metode. El va imbina, in primul rand, observarea conduitei generale a copilului cu metoda biografica.

Metoda biografica dobandeste mai multa insemnatate catre sfarsitul clasei a treia - a patra, cand personalitatea copilului a prins contur semnificativ si evenimentele din viata personala au avut un anume impact asupra evolutiei sale.
Scolaritatea mica sau cea de-a treia copilarie, coincide cu durata primului ciclu de instructie scolara, perioada in care se acumuleaza cunostinte si se formeaza capacitati psihice de baza care sunt deosebit de semnificative pentru urmatoarele etape pentru viitorul profesional, chiar pentru toata viata. De aceea sprijinirea de catre familie si scoala a dezvoltarii tuturor posibilitatilor acestui stadiu trebuie sa fie o preocupare centrala.

Adaptarea la mediul scolar implica anumite modificari, si anume : modificari in programul zilnic, adaptarea la programul si tipurile de activitati scolare, modificarea educatorului, acum elevi vor avea un invatator, se schimba relatiile cu covarsnicii dar modificarile nu apar numai pe plan social-moral ci si pe plan fizic. Doua aspecte importante ale dezvoltarii fizice sunt cresterea in inaltime si in greutate. Intre 6 ani si 9 ani baietii iau in grueutate aproximaotiv 9 kg., iar fetele aproximatiiv 12 kg, in ceea ce priveste cresterea in inaltime baietii cresc cu aroximativ 19 cm, iar fetele cu 20 cm.
Din punct de vedere al dezvoltarii psihice a scolarului mic, observam ca atentia este o conditie necesara in desfasurarea optima a tuturor proceselor informationale. O insusire importanta a atentiei, care se modifica pe parcursul invatamantului primar, o are volumul acesteia.

La varsta scolaritatii mici asistam si la dezvoltare majora a limbajului, la imbigatirea vocabuluarului. Toate aceste aspecte sunt influentate puternic de chiar insusirea scrisului - cititului. Acest proces este principalul aspect al transformarilor privind limbajul intre 7 si 10 ani.
O alta schimbare fundamentala care se petrece in planul gandirii odata cu intrarea in cea de-a doua copilarile, este dobandirea caracterului in functionarea ei. J. Piaget care a studiat sistematic stadiile inteligentei umane, considera ca «...perioada dintre 7 - 8 ani si 11 - 12 ani este cea a desavarsirii operatiilor concrete... ».

Prin urmare in cursul acestui stadiu au loc o serie de schimbare si modificari din toate punctele de vedere. Copilul incepe sa inteleaga ca o norma, o regula este produdul intelegerii intre oameni si ca ea poate fi modificata daca toti sunt de acord. El exerseaza o experienta a participarii la elaborarea normelor grupului si a controlarii indeplinirii lor si totodata a autoreglarii in acord cu ele. Se pregateste astfel de autonomia normala care va fi atinsa in urmatoarele stadii. P. Osterrieth sublinieaza : « ...in grup si numai in grup copilul poate face experienta reciprocitatii si a solidaritatii, atat de esentialele pentru dezvoltarea sa mentala si pentru echilibrul sau viitor. (3, p.119).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.