Japonia in Era Meiji

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.68

nivel: Liceu

In iulie 1853 presedintele Statelor Unite, Filmore, trimite pe comandorul Perry ca sa "invite" pe japonezi sa iasa din izolare si sa deschida tara comertului cu europenii. Guvernul japonez delibereaza, intarzie si amana raspunsul peste un an. Perry revine cu o flota mai numeroasa - zece vase cu vreo doua mii de oameni. Ei coboara la Yokohama si aduc daruri ca in orice colonie de salbatici : parfum[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Japonia in Era Meiji

In iulie 1853 presedintele Statelor Unite, Filmore, trimite pe comandorul Perry ca sa "invite" pe japonezi sa iasa din izolare si sa deschida tara comertului cu europenii. Guvernul japonez delibereaza, intarzie si amana raspunsul peste un an. Perry revine cu o flota mai numeroasa - zece vase cu vreo doua mii de oameni. Ei coboara la Yokohama si aduc daruri ca in orice colonie de salbatici : parfumuri, sapunuri, sampanie, arme de foc. Cativa japonezi se urca pe bordul acestor kuro-bune, "vapoare negre", iau schite, cerceteaza tunurile si inteleg ca n-ar putea rezista.

Sogunul cedeaza, iar prin tratatul de la Kanagaua ( martie 1854 ), da dreptul supusilor Statelor Unite sa faca comert cu doua porturi japoneze - Simoda si Hakodate - si sa trimita un consul pentru a judeca pe nationalii lui. Dupa americani, Anglia, apoi Olanda, Rusia si alte state obtin tratate care garantau europenilor si un drept de exteritorialitate, un fel de capitulatiuni care loveau greu in orgoliul niponilor, fiindca le stirbeau din dreptul lor de suveranitate. In fata fortei s-au supus de nevoie dar constienti de slabiciunea lor s-au ambitionat si mai mult sa invete de la europeni procedeele militare care fac forta "barbarilor europeni".

Acum Japonia trimite primii ambasadori in stainatate. Intre 1852-1868 se pregateste o lupta uriasa; japonezii veniti in Europa isi dau seama de inferioritatea lor si de nevoia de a schimba totul, incepand cu sogunatul. Vasalii sogunilor, daimyo, simtind slabirea seniorilor lor, incep sa-si dea aere de independenta. Unul din ei, printul Ciosiu, cu puternice sentimente de xenofobie si avand instructiuni primite pe ascuns de la Curtea din Kyoto, bombardeaza vapoarele straine din portul Simonoseki. Urmeaza atunci "incidentul Simonoseki" : flotele unite ale Frantei, Olandei si Statelor Unite bombardeaza portul Simonoseki, inving si cer trei milioane de dolari despagubiri.

Astfel izbucneste "revolutia". "Revolutionarii" japonezi protesteaza contra sogunului tradator, care da tara pe mana "barbarilor", cer expulzarea strainilor si restituirea vechii autoritati a imparatului.
Sogunul Yemoci porneste sa pedepseasca pe printul Ciosu pentru umilinta pe care o atrasese asupra tarii, dar e invins de trupele printului razvratit. Moare intre timp si ii urmeaza Hitotzu-Basi, ultimul din familia Tokungaua. Sustinuta de puternicii daimyo Satzuma si Ciosiu, Curtea Imperiala se hotaraste deodata sa desfiinteze sogunatul.

Strans intre revolutie si straini, sogunatul care inflorise atatea secole in Japonia cade iar puterea imperiala se restaureaza in 1867. Mutzu-Hito devine imparat, iar datorita faptului ca traditia japoneza cerea ca fiecare imparat sa primeasca un nume specific, el va lua numele de "Meiji" ( "conducatorul luminat" ), iar domnia sa ( 1867-1912 ) va ramane in istorie sub numele de "Era Meiji" ( " era luminii" ). Mutzu-Hito va avea puteri executive si legislative.

E. Herbert Norman, unul din cei mai profunzi cercetatori ai cauzelor Revolutiei Meiji si aparitiei capitalismului in Japonia arata ca, in mod ironic, loialitatea nelimitata a samurailor pe care s-a sprijinit sogunatul Tokungaua s-a intors impotriva lui cand a aparut alianta antisogunista secreta dintre militari si curtea imperiala. In realitate, aprecia el, "teoria prin care sogunul a exercitat puterea reala si prin care imparatul era tinut in obscuritatea austera a palatului din Kyoto consta in aceea ca nu se cuvine ca persoana imparatului sa fie contaminata de grijile statului, asa ca el a delegat temporar puterea generalisimului sau - Sei-i-tai-Sogun - , imparatul ramanand, in teorie sursa intregii puteri".

Cu toate ca tronul imparatului a fost izolat, simtamantele de loialitate ale japonezilor fata de el nu au incetat niciodata. Sogunul a inteles aceasta si l-a inconjurat pe imparat cu un zid aproape impenetrabil de obstructiuni protocolare si ceremoniale, reusind sa-l tina in izolare si departe de viata politica, fara ca el sa intervina si sa controleze evenimentele. Caci, in realitate, toata lumea intelegea, inclusiv sogunul, ca imparatul are dreptul sa intervina oricand in viata politica a tarii. Acest lucru a usurat sarcina conjuratilor, care au facut revolutia Meiji practic fara varsari de sange.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.