Iubirea in limitele unei ontologii hermeneutice a detaliului

5x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.88

nivel: Facultate

Iubirea, cel putin iubirea-pasiune, care, pentru Occident, este forma pozitiva, acceptabila religios si cultural a teribilei stihii care este sexualitatea, la fel ca si filosofia, s-ar putea sa fie un produs exclusiv occidental, "o afacere de provincie". Oricum, iubirea ca "dorinta metafiAZzica" - dorinta de Absolut, Transcendent sau Sacru - este coextensiva istoriei de pina acum a Occidentului, l[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Iubirea in limitele unei ontologii hermeneutice a detaliului

Iubirea, cel putin iubirea-pasiune, care, pentru Occident, este forma pozitiva, acceptabila religios si cultural a teribilei stihii care este sexualitatea, la fel ca si filosofia, s-ar putea sa fie un produs exclusiv occidental, "o afacere de provincie". Oricum, iubirea ca "dorinta metafiAZzica" - dorinta de Absolut, Transcendent sau Sacru - este coextensiva istoriei de pina acum a Occidentului, la fel ca religia sa crestina sau filoAZsofia sa metafizica, la fel ca tehnica ori artele sale.

in cadrele unei filosofii occidentale a dorintei, iubirea nu apare nici ca simpla afectivitate si nici ca simplu epifenomen al sexualitatii. in definitiv, ce este iubirea? Este ea propriul meu sentiment, sentimentul celuilalt, neAZcesara relatie dintre ele? in ce masura pot fi sigur chiar de sentimentul meu? Ce este operational definitoriu? Ca simtim nevoia sa stam in preajAZma lui? Ca facem dragoste, ca ne vedem frecvent cu celalalt, ca glumim cu placere cu el?

Raspunsul la toate aceste intrebari este mereu interpretabil, este o chestiune de hermeneutica. Fenomenologia iubirii devine foarte vasta: de la iubirea romantica pina la filmele pornografice, de la puritatea iubirii adolescentine, "potrivit semnificatiei poetice", pina la nevrozele erotice ale psihanalizei si psihiatriei, de la mistica la magie erotica. Cu o singura conditie: in masura in care este purtatoarea "dorintei metafizice", intrebarile-problema - de ce ne indragostim?

de ce perseveram in a ne in-dragosti, in pofida experientelor noastre dezastruoase sau deceptionante? de ce discursul indragostit afirma, extatic si tangent la existenta, un absoAZlut contrar realitatii experientelor noastre existentiale cotidiene? de ce creAZdem ca iubirea va tine vesnic? de ce ne certam daca ne iubim? ce si cita legatura are iubirea cu sexualitatea? - capata sens filosofic de indata ce descoperim in ele prezenta semnificativa a "dorintei metafizice".

Iubirea si moartea sint doua dintre experientele omenesti care dau starea de gratie a transcenderii, doua dintre extazele ("ek-stazele") care transforma viata umana (cvasibiologica) in existenta ("ek-sistenta"). DoAZrinta il vizeaza pe celalalt, pe altul, si ne implica eul, in vreme ce moartea ii implica pe altii, pe ceilalti, si ne vizeaza pe noi, pentru ca... numai ceilalti mor. E adevarat ca moartea este mai puternica, cum spune Eliade: miraAZcol cognoscibil, dar incomunicabil, ea este "Aİruptura de nivel>> care AİsparAZge acoperisul casei>>, acolo unde iubirea doar l-a crapat putin".

3 Moartea ridica viata la aventura existentei, face din om o fiinta de aventura care-si poate risca si pierde viata, dupa cum o poate risca si sa o cistige ca exisAZtenta. Dar iubirea, care permite omului sa intrezareasca un crimpei din intelesul transindividual al vietii, ne vindeca de spaima acelei Fiinte despre care ne vorbesc filosofii si care, pentru noi, nu poate iesi decit din neant,3. loan Petru Culianu, Mircea Eliade, Bucuresti, Nemira, 1995, p. 211. 8
respectiv din nimicnicia fiindului care sintem.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.