Istoricul institutiei prefectului

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.62

nivel: Facultate

Guvernul, admitand recursul, nu avea dreptul sa modifice actul ci numai sa-l infirme in intregime, in cazurile in care constata ca actul nu se putea amenda, il restituia Consiliului Judetean sau delegatiei permanente, cu observatiile sale, si amana aprobarea sau respingerea recursului pana nu i se spunea actul respectiv modificat de catre cei care l-au adoptat, din nou verificarii sale. Prin aceea[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Istoricul institutiei prefectului

Guvernul, admitand recursul, nu avea dreptul sa modifice actul ci numai sa-l infirme in intregime, in cazurile in care constata ca actul nu se putea amenda, il restituia Consiliului Judetean sau delegatiei permanente, cu observatiile sale, si amana aprobarea sau respingerea recursului pana nu i se spunea actul respectiv modificat de catre cei care l-au adoptat, din nou verificarii sale. Prin aceeasi lege s-a infiintat functia de subprefect care era reprezentantul prefectului in conducerea plasilor in care era impartit judetul.

Subprefectul, prevede articolul 106 astfel cum a fost modificat prin Legea din 31 mai 1894, viziteaza toate comunele plasii sale, inspecteaza registrele de stare civila si verifica starea caselor comunale cel putin de 2 ori pe an. Dupa modificarea Legii nr. 396/1864 in anul 1904 subprefectul a devenit inspector comunal iar in urma modificarii aceleiasi legi, in anul1908,acesta a devenit administrator de plasa prim pretorul de mai tarziu.

Pozitia prefectului de comisar al guvernului si de conducator al administratiei judetene s-a mentinut si prin Legea pentru unificarea administrativa din 1925. Potrivit legii pentru organizarea administratiunii locale din 3 august 1929 prefectul era numit prin decret regal, la propunerea Ministerului de Interne. Din reglementarile cuprinse in aceasta lege rezulta ca prefectul avea o tripla calitate cu atributii corespunzatoare.

In afara de atributiile ce-i reveneau in calitatile mentionate, prefectul se ingrija de publicarea legilor si regulamentelor si veghea la aplicarea lor; era dator sa dea concursul la indeplinirea deciziilor executorii ale consiliului judetean si delegatiei consiliului judetean; supraveghea toate institutiile de binefacere si asistenta sociala care depindeau de stat, judet sau comuna; raporta departamentului respectiv observatiile ce ar avea de facut asupra functionarii diferitelor servicii publice.

Pentru a fi numit prefect legea prevedea anumite conditii (varsta minima 30 de ani, studii superioare) si stabilea anumite incompatibilitati. Astfel , potrivit articolului 270, prefectul nu poate ocupa nici o alta functiune publica platita de stat, judet sau comuna, nici exercita vreo profesiune libera, nici a face parte ca administrator sau cenzor in consiliile societatilor civile sau comerciale, cooperative sau banci populare din cuprinsul judetului sau a caror activitate se intindea in acelasi judet. Din modul de numire si din atributiile sale reiese ca, in conceptia legiuitorului din 1929, prefectul era unul politic si nu administrativ.

Punandu-si intrebarea ce se intelege prin prefectul politic si prin prefectul administrativ, J. Vermeulen sustinea ca : "prefectul politic este acel organ reprezentand autoritatea centrala in judet si numit de guvern in majoritatea cazurilor propus de Ministerul de Interne. Prefectul administrativ este functionarul de cariera recrutat potrivit anumitor dispozitii legale, servind drept chezasie pregatirea profesionala care se afla in mod permanent in fruntea judetului pentru desemnarea intereselor sale de ordin local.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.