Istoria mentalitatilor in istorigrafia europeana - emergenta, caracteristici, domenii de investigatie si izvoare

7x puncte

categorie: Istorie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Devenita, in timp, un termen ambiguu sau "slab" (astfel il caracterizeaza Peter Dinzelbacher), "mentalitatea" capata de la un autor la altul, definiri si substantialitati diverse, ceea ce ii afecteaza satutul de concept fundamental, posibilitatea de a se constitui in canon referential, problematicile particulare ale cercetarii, precum si maniera de interpretare a surselor.

Jacques [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Istoria mentalitatilor in istorigrafia europeana - emergenta, caracteristici, domenii de investigatie si izvoare

Devenita, in timp, un termen ambiguu sau "slab" (astfel il caracterizeaza Peter Dinzelbacher), "mentalitatea" capata de la un autor la altul, definiri si substantialitati diverse, ceea ce ii afecteaza satutul de concept fundamental, posibilitatea de a se constitui in canon referential, problematicile particulare ale cercetarii, precum si maniera de interpretare a surselor.

Jacques Le Goff si Carlo Ginzburg vorbesc despre mentalitati ca despre "un ansamblu de idei gata facute, pe care indivizii le exprima spontan, intr-un anumit mediu uman si intr-o anumita perioada"; de asemenea, mentalitatile sunt definitorii pentru irationalul uman care constituie domeniul istoriei mentalitatilor. Michel Vovelle considera ca mentalitatile includ toate formele de expresie culturala, de la cele specifice culturii savante,

pana la nivelul inconstinet al sensibilitatii colective, oglindit de atitudinile, comportamentele si reprezentarile cele mai cotidiene caracteristice culturii populare (cum ar fi cele referitoare la solidaritatile de grup, familie, iubire, sexualitate, moarte etc., mentalitati studiate, analizate in scrierile lui Georges Duby, Jean-Louis Flandrin, Philippe Aries etc.). Lui Hagen Schulze, mentalitatile constituie imaginea pe care si-o construieste societatea despre ea insasi, surprinzand "normele si axiomele sociale",

"universurile de semnificatii colective si paradigmele de legitimare". Impreuna acestea realizeaza "realitatea colectiva subiectiva", care reprezinta fundamentul, cauza originara, atat pentru comportamentele sociale, cat si pentru cele individuale. Natura complexa (prolifica si autoreproducatoare totodata) si eterogena a mentalitatilor, presupunind judecati de valoare, comportamente, reprezentari, atitudini deosebit de variate ca vechime si origine, durata,

face ca, mentalitatile sa nu poata fi clar definite si explicate, indiferent de precizia cuvintelor folosite de istoricii angajati in efortul de a defini aria reprezentativa si substanta mentalitatilor. Unii dintre acestia fiind afectati de ambiguitatea si de insuficientele conceptului au renuntat la "mentalitati" ca la un termen depasit, si au preferat terminologii alternative consacrate de alte stiinte ale umanului ("imaginar", "reprezentari ale imaginarului", "istoria reprezentarilor").
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.