Isihasmul

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Isihasmul

“Punctul nostru de plecare, dacã dorim sã stãm sã ne rugam, trebuie sã fie convingere cã suntem pãcãtoºii care avem nevoie de mântuire, cã suntem desparþiþi de Dumnezeu ºi cã nu putem trãi farã El ” . Conºtientizând starea realã a sufletului nostru, valuarea imensã pe care o posedã sufletul ºi mãsura în care ajungem sã atingem divinitatea, abia în acest moment reuºim sã punem bazele practicii isihasmului.

Sfântul Nicodim Aghioritul spune cã “rugãcinea inimii aparþine tuturor, atât monahilor, cât ºi mirenilor”, prin urmare nu este justificatã opinia conform cãreea rugãciunea lui Iisus ar fi strict destinatã mediului monahal. Asta ar însemna cã din start negãm starea deplorabilã în care ne aflãm ºi pe Hristos ca Mântuitor al sufletelor noastre. Adesea se întâmplã cã practicând rugãciunea lui Iisus sã nu vedem roadele ei, sã ne trezim într-o stare de amorþire completã a minþii ºi inimii ºi doar într-o repetare pur formalã a unor cuvinte de pocãinþã.

Mitropolitul Antonie de Suroj, unul din cei remarcabili misionari ai ortodoxiei în occidentul european, povesteºte cazul unei bãtrânele care timp de 14 ani spunea rugãciunea lui Iisus ºi nu simþea roadele ei. Î.P.S Antonie a sfãtuit-o sã înceteze de a o mai spune, sã stea în camera ei, în liniºte ºi pur ºi simplu sã tacã, ca astfel Hristos sã-i vorbeascã. Tãcerea ei a determinat “rãmânerea minþii în Dumnezeu” .

Este foarte important de a înþelege corect esenþa rugãciunii lui Iisus, scopul ei ºi desigur modul în care trebuie sã o practicãm. Esenþa rugãciunii lui Iisus ar putea fi definitã ºi prin cuvintele tainice pe care le primeºte Sf.Siluan Athonitul “þine-þi mintea în iad ºi nu deznãdãjdui” , adicã recunoaºte starea degradatã în care se poziþioneazã sufletul nostru, dar de a nu pierde încrederea în mântuire. “Adesea rugãciunea noastrã nu are intensitate, convingere, adâncime de credinþã suficientã, fiindcã disperarea noastrã nu e suficient de adancã.” .

Din moment ce ajungem sã strigãm asemenea lui Bartimiu orbul cãtre Hristos :”Iisuse, Fiul lui David, milueºte-mã !”(Marcu 10, 46:52), din clipa în care “lãsam toatã grija cea lumeascã” ºi nu ne îndoim în mila Lui cea bogatã, atunci primim milostivirea divina. Dumnezeu nu are efectiv dreptul de a interveni în libertatea noastrã, de a ne mântui atât timp cât noi nu cerem asta.

Prin prezentarea acestei lucrari avem scopul de a mediatiza isihasmul în rândul noii generaþii, de a prezenta acest curent ascetic ca o soluþie pentru depãºirea stãrii de desecularizare, deznadejde ºi amorþire la care adesea ne facem victime. Pentru a depãºi acest impas e necesar ca rugãciunea lui Iisus sã devinã puntea noastrã de “colaborare realã între Dumnezeu ºi om ºi atunci Dumnezeu ne va da întelegere, puterea de a ajunge la scopul drept “ .

Disputa dintre Sfântul Grigorie Palama ºi Varlaam asupra isihasmului

Sfântul Grigorie Palama s-a nãscut în 1296 în Constantinopol. De mic copil poseda capacitaþi intelectuale exraordinare. La vârsta de 26 de ani renunþã la cele lumeºti ºi se dedicã vieþii monahale. În apropiere de Mãnãstirea Vatoped (Muntele Athos) intrã în ascultarea Pãrintelui Nicodim (aproximativ în anul 1318). A stat în ascultarea bãtrânului sãu timp de 3 ani, pânã la moartea acestuia, dupã care Grigorie a plecat la Lavra Sfântului Atanasie.

Ducea un mod de viaþã foarte aspru, ascetic, în decurs de 3 luni nu dormea nici o noapte, ci numai dupã prânz puþin se odihnea. În 1347 Sf.Grigorie ajunge mitropolit al Tesalonicului, iar data fericirii sale adormirii este consemnatã la 1359. În anul 1368 a fost canonizat la Sinodul din Constantinopol þinut sub Patriarhul Filotei.

Dintre disputele teologice cele mai cunoscute din sec.XIV este cea isihastã, numitã ºi “palamitã”, dupã numele Sf.Grigorie Palama. “El învãþa cã nu este imposibil de a vedea lumina Taborului ” , astfel încât prin concentrarea gândului la rugãciune credinciosul este în stare sã vadã lumina dumnezeiascã cea necreatã, pe care au vãzut-o apostolii la Schimbarea la faþã a Mântuitorului (Mc.9, 2:9). « mai multe referate din Religie