Ion luca caragiale - in vreme de razboi (comentariu) 2

3x puncte

categorie: Romana

nota: 7.24

nivel: Liceu

     Nuvela "Īn vreme de razboi" aparuta īn 1898 este o opera realista cu adanci ecouri din sfera naturalismului.

      Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase "Schita" este obsesia.

      Hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui sau, preotul Iancu din Podeni, plecat pe front ca sa scape de urmarire, caci fusese capitanul unei bande [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ion luca caragiale - in vreme de razboi (comentariu) 2

     Nuvela "Īn vreme de razboi" aparuta īn 1898 este o opera realista cu adanci ecouri din sfera naturalismului.

      Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase "Schita" este obsesia.

      Hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui sau, preotul Iancu din Podeni, plecat pe front ca sa scape de urmarire, caci fusese capitanul unei bande de hoti, traieste la īnceput, iluzia fugara ca fratele sau nu se mai īntoarce. Curīnd, obsesia reīntoarcerii fratelui pune stapīnire pe el si-l devoreaza, pīna la urma.

      Īn vreme de razboi este o proza de sondare psihologica a unei "fiinte auxioare, strivita īn cele din urma de alienare, rezultata dintr-o evolutie tragica de tip apasator".

      Nebunia apare ca element concluziv, catastrofic: "cauzata de ticalosul Popa Iancu. La avertismentul dat de Iancu Georgescu ("Gīndeai c-au murit, neica ?") ritmul lui de viata, se precipita, alienīndu-l". Nebunia lui Stavrache, ajunsa īn final la forme paroxiste, se afla īn el īnsusi, iar situatiile exterioare, create prin prezenta fratelui sau Popa Iancu, au rolul de a declansa rostogolirea iminenta spre drama neasteptata.

      Traseul epic al nuvelei urmeaza linia unei compozitii clasice, iar cele trei capitole, urmarind cresterea obsesiei lui Stavrache si transformarea ei īn nebunie,creaza o tipologie si compune un destin uman tragic aflat sub stapīnirea neiertatoare a unei tare ereditare.

      Primul capitol al nuvelei se constitue ca o adevarata expozitiune, īn care se precizeaza datele esentiale despre cele doua personaje, aflate īn relatie de rudenie: Hangiul Stavrache este negustor si proprietarul unei pravalii, iar fratele sau este preotul Iancu din Podeni dar si conducatorul unei bande de hoti īn final prinsa de stapīnire. Pentru a se salva Popa Iancu se īnroleaza ca voluntar si pleaca la razboi, averea sa ramīnīnd īn mostenire lui Stavrache.

      Momentul intriga īi constitue gīndul care-l chinuie pe Stavrache īn legatura cu īntoarcerea fratelui sau, desi o scrisoare primita īl asigurare ca acesta a murit. Actiunea nuvelei creste treptat īn tensiune, urmarindu-se obsesiile lui Stavrache, cosmarurile pe care le traieste, terorizat de imaginea fratelui, de presupusa replica a acestuia, care devine laitmotiv: "Gīndeai c-am murit,neica ?".

      Īn capitol al doilea aflam ca, o data cu mostenirea averii, Stravache este chinuit de vedenia fratelui mort. Īn acest capitol se insista asupra īnvalmaselilor de gīnduri, se trece mereu din realitate īn vis, īncīt se confunda planurile, sugerīndu-se



degenerarea psihica a lui Stavrache, proiectata pe fundalul unui mediu social bīntuit de anomalii, caruia fratele sau īi apare cīnd īn haine de ocnas, cīnd īmbracat militar, dar totdeauna gata sa-l ucida.

      Punctul culminant si deznodamīntul conflictului, prezentate īn capitolul al treilea , īl reprezinta momentul īntīlnirii reale dintre cei doi frati. Cīnd popa Inacu īi cere lui Stavrache sa-l ajute cu o suma de bani pe care acesta īi delapidase din banii regimentului, hangiul, ajuns la capatul īncordarii psihice, īnebunneste. Replica lui popa Iancu, usor modificata fata de aceea din starile halucinatorii ale lui Stavrache ("Ma credeai mort, nu-i asa ?"), vine ca o extraordinata lovitura peste mintea buimacita a hangiului. Cu o arta desavīrsita autorul analizeaza acum reactiile organice, atitudinea si comportarea eroului.

      Lantrile cauzale sīnt īntr-o ordine crescīnda si radata de la simpla criza, psihologica de la īnceput care abia se īnfiripa, ea se adīncese mereu si teptat sus imperiul obsesiilor, conducīnd la trecerea de la starile halucinatorii la starea explosiva si violenta, premergatoare nebuniei, declansīnd iremediabil dementa, iar actiunile eroului sīnt dirijate treptat de presimtirea ca popa Iancu nu e mort, de obsesia īntoarcerii fratelui si de starea de violenta din momentul confruntarii directe cu acesta. Autorul prezinta astfel, un caz patologic, o fisa clinica, ce are ca mobil patima īnavutirii. Stavrache este, īn acelasi timp, un negustor necinstit, avar si nemilos, plasat fiind īn contextul unui mediu social, īn care setea de īmbogatire are consecinte nefaste asupra individului, dezumanizīndu-l.

      Natura joaca si ea un rol important īn nuvela. Ea este perceputa atīt vizual cīt si auditiv. Īntīmplarile se petrec noaptea si īntr-un cadru de toamna si iarna.

      Personajul principal al nuvelei este surprins atīt din perspectiva sugerata prin descrierea cadrului natural, deci din perspectiva povestitorului - narator, cīt si din perspectiva relatiei directe cu celelalte personaje - prin dialog - si al confruntarii cu sine - prin monolog.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.