Ion conea - viziunea strategica asupra geopoliticii

2x puncte

categorie: Diverse

nota: 8.29

nivel: Facultate

     Exista în conturarea obiectului de studiu al geopoliticii doua contributii românesti de mare semnificatie, asupra carora ne propunem sa insistam la începutul celui de-al doilea curs dedicat delimitarii obiectului de studiu al geopoliticii. Prima, legata de numele geografului Ion Conea, este construita în directa legatura cu viziunea lui Kjellen despre vecinatate si studiul vecinatatii. Ion Co[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ion conea - viziunea strategica asupra geopoliticii

     Exista în conturarea obiectului de studiu al geopoliticii doua contributii românesti de mare semnificatie, asupra carora ne propunem sa insistam la începutul celui de-al doilea curs dedicat delimitarii obiectului de studiu al geopoliticii. Prima, legata de numele geografului Ion Conea, este construita în directa legatura cu viziunea lui Kjellen despre vecinatate si studiul vecinatatii. Ion Conea plaseaza obiectul de studiu al geopoliticii în domeniul relatiilor internationale, retinând pentru aceasta disciplina doua seturi de preocupari.

     1. În primul rând, el considera ca "Geopolitica nu va studia statele în parte, ci jocul politic dintre state", ca "Geopolitica va fi stiinta relatiilor sau - si mai bine - a presiunilor dintre state" ("Geopolitica. O stiinta noua", vol. "Geopolitica", pag.78).

     Înainte de a trece mai departe la prezentarea conceptiei lui Conea, nu putem sa nu mentionam un termen nou pe care geograful român îl foloseste adesea, anume Druckquotient-ul, termen folosit prima data de Alexandru Supan. Rudolf Kjellen a vorbit de presiunea pe care un stat o suporta în fiecare clipa la hotare, subliniind ca orice stat trebuie sa se considere, oarecum, asediat. Supan a încercat sa dea expresie matematica acestei presiuni recurgând la notiunea de Druckquotient. Acesta se obtine prin însumarea populatiilor din tarile vecine unui stat si împartirea acestei sume la numarul populatiei statului respectiv. Astfel, pentru o serie de state mici si mijlocii dinainte de primul razboi mondial druckquotientul calculat de Supan era: Olanda - 11,7, Belgia - 14,7, România - 30,8, iar Elvetia - 50,9.

     Fireste, într-o perioada, cum este cea contemporana, în care tendinta dominanta este cea de integrare, presiunea la granitele unui stat nu mai are relevanta pe care o avea altadata. Totusi, ea reprezinta un indiciu demn de luat în seama. Alexandru Supan vorbeste de presiunea demografica, tema asupra careia vom reveni în prelegerea consacrata acestei teme de mare actualitate. Prin extrapolare, putem vorbi de o presiune culturala, economica, informationala. Starea de asediu de care vorbea Kjellen reprezinta însumarea tuturor acestor elemente.

      Acest nivel de analiza al relatiilor internationale este extrem de important si el nu trebuie subestimat în nici o privinta. Cele mai multe conflicte sau stari de tensiune decurg, adesea, din cresterea decalajelor de presiune la granita dintre state, care stimuleaza poftele de agresiune ale statului avantajat de noua situatie. Nu vom capata o întelegere adecvata a dinamicii relatiilor dintre state daca ne vom lipsi de aceasta analiza.

     Daca este sa facem o obiectie, ea nu priveste importanta problemei, ci faptul ca este oarecum unilateral formulata. Ca sa studiezi jocul politic dintre state si presiunile dintre acestea, este, mai întâi, nevoie sa existe, în prealabil, o vedere aplicata asupra a ceea ce se întâmpla în interiorul respectivelor state. "Presiunea" si "jocul politic" au un numitor comun: starea interna a statelor respective. Altminteri nu prea exista sanse sa întelegem "jocul", mai mult daca nu ar exista prefaceri în situatia interna a statelor, s-ar anula chiar si ideea de joc, pentru ca acesta nu ar mai fi alimentat decât de datele geografice care sunt fixe.

     Ne spune acest lucru si Kjellen: "Obiectul politicii este Statul...Statele sunt acei actori ai istoriei pe care îi numim Anglia, Germania etc. Ele ni se înfatiseaza ca realitati obiective si pline de viata. Aceste realitati supraindividuale, care pot fi percepute empiric, ne preocupa aici. Sunt fiintele pe care le percepem în perspectiva ca patrie. Monografia mea despre Suedia reprezinta o tentativa de a vadi si de a descrie stiintific o singura patrie cu tot ce cuprinde. În perspectiva acestui punct de vedere, politica este stiinta despre patria proprie si despre cea a altora" ("Grundriss...", în I. Conea, "Geopolitica. O stiinta noua", vol. "Geopolitica", pag. 9). Iar geopolitica este un capitol al politicii.

     2. În al doilea rând, I. Conea defineste geopolitica, într-un sens mai cuprinzator, drept "stiinta mediului politic planetar". "Geopolitica apare ca stiinta atmosferei sau a starii politice planetare. Ea trebuie sa ne prezinte si sa ne explice harta politica. Aceasta harta - întelegerea si prezentarea ei - formeaza sau ar trebui sa formeze obiectul ei" (I. Conea, "Geopolitica. O stiinta noua", Extras, pag.31).

     Pe aceasta harta putem identifica puncte si regiuni de "maximum" si puncte si regiuni de "minimum". Primele intereseaza cu deosebire geopolitica, întrucât ele sunt zone "de frictiune sau de convergenta a intereselor si disputelor", individualitati geografice formate din acele regiuni raspândite pe suprafata planetei cum ar fi Marea Rosie, Marea Mediterana, Oceanul Pacific etc. De aceea, "geopolitica are drept obiect mai degraba problemele politice si economice pe care le pun regiunile si marile individualitati ale planetei si nu atât problemele politice si economice, care sa priveasca un singur stat; ea analizeaza, asadar, regiunile naturale care la un moment dat pun probleme de politica si economie mondiala" (Idem, pag. 33).

     Este evident ca Ion Conea defineste geopolitica tot din perspectiva geografica. De altfel el o spune explicit: "acest mediu politic trebuie urmarit si definit pe temei geografic" (idem, pag. 80). De fapt, autorul îmbratiseaza cu preponderenta o viziune strategica asupra geopoliticii, asa cum întâlnim cu deosebire la scoala anglo - saxona privitoare la aceasta disciplina. Important în devenirea hartii politice a lumii este sa urmarim punctele ei de "maxim", zonele strategice unde se întâlnesc si intra în disputa interesele tarilor din zona sau ale marilor puteri.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.