Ion - relatiile dintre doua personaje

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ion - relatiile dintre doua personaje

Dupa ce devine proprietar cu acte in regula asupra terenurilor lui Vasile Baciu ( bogatasul satului, pe care il obligase sa-i dea fata de sotie, dupa ce o siluise ), Ion redescopera in sine vechea dragoste pentru Florica (frumoasa, dar saraca fiica a vaduvei lui Maxim Oprea ), casatorita acum cu George Bulbuc. Batuta deopotriva de tata si de sot, profund afectata de indiferenta si brutalitatea lui Ion fata de ea si fata de copil,

Ana se spanzura; descumpanit pentru scurt timp, Ion pare sa inteleaga dimensiunile dramei abia dupa moartea copilului, cand teama de a pierde pamantul dobandit cu atatea eforturi este mai puternica decat dragostea paterna. Ion sfarseste tragic, ucis de George in timp ce incearca sa se intalneasca, in lipsa acestuia, cu Florica. Moartea sa - prevestita de oloaga satului, Savista - este o pedeapsa pentru vina de a fi vrut totul. "Soarta - scrie Nicolae Steinhardt - e aceea care din nou salta sforile si face din romanul Ion un ".

Ca structura compozitionala, romanul este alcatuit din doua parti, intitulate Glasul pamantului si Glasul iubirii. Titlurile capitolelor sunt semnificative, atat prin raportare la protagonistul actiunii, cat si prin raportare la evenimentele relatate: Inceputul, Zvarcolirea, Iubirea, Noaptea, Rusinea, Nunta (prima parte ), Vasile, Copilul, Sarutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfarsitul ( parte a doua ). Conflictele se inscriu in limitele conditiilor personajelor. Ion provoaca frecvent conflicte in sat, mai ales cand se intalneste cu George Bulbuc sau cu Vasile Baciu.

Comportamentul protagonistului starneste conflicte si intre Belciug si Herdelea. Conflictele exterioare sustin actiunea romanului, dar autorul acorda o importanta deosebita conflictelor interioare. Personajul principal este surprins in dimensiunea sa interioara, framantarile acestuia determinand nasterea unor noi centre de conflict. Hora de duminica, un ritual la care participa intregul sat, este pretextul folosit de autor pentru prezentarea in bloc a personajelor, a caror dispunere prefigureaza viitoarele centre de conflict: in curtea vaduvei lui Maxim Oprea, pe prispa casei stau chiaburii satului, pe margine stau, ignorati, satenii mai saraci.

Aparent nepasatori la problemele economice, tinerii joaca infocat somesana. In ipostaza cea mai ingrata apar femeile maritate, care asteapta sa fie luate la dans de sotii lor. Din grupul dansatorilor, se detaseaza net figura lui Ion, flacaul sarac, dar harnic si dornic sa refaca pamantul pierdut de tata, care o curteaza pe Ana, fata unuia dintre cei mai bogati oameni din sat, care i-ar putea aduce o zestre impresionanta. Ana e indragostita de flacaul sarac, in ciuda impotrivirii paterne. « mai multe referate din Romana