Investigarea Locului Faptei in Cazul Incendiilor

7x puncte

categorie: Drept

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Investigarea locului faptei in cazul incendiilor
Cărbunii.
Întocmai ca și alte corpuri cărbunii absorb oxigenul din aer și-l depozitează în pori cu cât suprafața cărbunelui în contact cu aerul este mai mare cu atât acest proces de absorbire a oxigenului se face mai intens. Astfel cărbunii în depozitele uscate prin pierderea apei se fisurează, mărind suprafața de co[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Investigarea Locului Faptei in Cazul Incendiilor

Referat despre Investigarea locului faptei in cazul incendiilor
Cărbunii.
Întocmai ca și alte corpuri cărbunii absorb oxigenul din aer și-l depozitează în pori cu cât suprafața cărbunelui în contact cu aerul este mai mare cu atât acest proces de absorbire a oxigenului se face mai intens. Astfel cărbunii în depozitele uscate prin pierderea apei se fisurează, mărind suprafața de contact cu aerul, iar când sunt în stare de pulbere acest contact este maxim. Dacă depozitarea de cărbune este prost făcută fără aerisirile regulamentare, iar cantitatea de cărbune este destul de mare pentru ca procesul de compresiune continuă a gazelor să ridice temperatura depozitării, autoaprinderea este posibilă.

Aprinderea se produce prin oxidarea cărbunelui de către oxigenul pe care l-a absorbit. Aceste aprinderi pot avea loc în calele vaselor, în depozitele din gări sau ale fabricilor de gaz din cărbune. Pentru a evita incendiul, depozitările se fac cu numeroase aerisiri și se controlează cu tije cu termometru. Depozitările de negru de fum sunt și mai inflamabile, ele fiind un regim special, trebuind lopătate tot la opt zile.

Uleiurile vegetale și animale.
Uleiurile prin absorbirea oxigenului din aer se transformă în rășini (uleiuri sicative), absorbind până la 5-15% oxigen față de greutatea lor, în 48 ore. Uleiurile nesicative absorb în mod lent o cantitate mult mai mică, dar și acestea pot da naștere la autoaprinderi dacă sunt puse pe suprafețe poroase, cum sunt hârtia, materialele textile etc.

Aparatul lui Maskey dă posibilitatea unei verificări experimentale dacă o substanță se poate oxida prin absorbirea oxigenului din aer și dacă poate da naștere la autoaprindere. Uleiurile vegetale se pot aprinde și sub formă de semințe, ca cele de bumbac, de in, turte de floarea-soarelui sau bumbacul comprimat în baloturi, firele de lână ca deșeuri în războaiele de țesut, datorită uleiurilor cu care se acoperă pentru a pute fi mai ușor prelucrate etc. Unele substanțe se aprind datorită stării de pulverulente formând în locurile de producție aerosoli inflamabili ca: făina, tutunul, firele sintetice, zincul, azotul de potasiu etc.

Autoaprinderile de natură biologică:
Substanțele vegetale dacă nu sunt înmagazinate uscate și acest lucru nu se poate respecta întotdeauna, vor intra într-un proces de fermentație datorită dezvoltării vertiginoase a bacteriilor, profitând de umiditate, de lipsa unor curenți de aer și de o temperatură constantă. Bacteriile descompun materia vegetală umedă degajând căldură, dar incendiul este provocat de fermentațiile bacteriene, care sunt foarte oxidante și care trecând prin diferite procese chimice ajung până la autoaprindere. Masa vegetală a depozitării lipsită de aerisire se transformă în cărbune piroferic.

Depozitările de fân și de lucernă sunt cele mai sensibile la aceste autoaprinderi, dar ele pot avea loc și în cazul de tutun, frunze moarte, paie și chiar hârtie, în cazul hârtiilor vechi, autoapriderea este ajutată de substanțele cu care sunt acoperite(oxidanți). Agricultorii presară sare la centrul depozitărilor pentru a preîntâmpina fermentarea sau creează culoarea de paie uscate. Aceste incendii pot fi ușor prevenite prin măsurarea cu regularitate a temperaturii centrale a depozitărilor; cu puțin timp înainte de autoaprindere depozitul de materii vegetale degajă vapori de apă și un miros intens de ars.

Aprinderile spontane în contact cu aerul sau apa:
Din categoria acestor substanțe fac parte: fosforul alb și pilitura de aluminiu, magneziu și zinc precum și varul nestins. Fosforul alb se aprinde uscat sau umed, când vine în contact cu aerul; piliturile metalice menționate mai sus, în anumite condiții de umiditate atmosferică, iar varul nestins când vine în contact cu apa fără a fi într-o cantitate destul de mare pentru a-l dilua. Temperatura varului nestins aprinde butoiul în care este păstrat, iar scânteile și așchiile aprinse ale acestuia aprind obiectele inflamabile aflate în jur.

Studierea autoaprinderii prin fixarea oxigenului din aer este legată de numele lui Dennstaedt din Hamburg care pe lângă constatările valoroase publicate a construit un cuptor special cu țeavă care poate fi menținut la o anumită temperatură (100-105șC). Țeava centrală este împărțită în două camere, una pentru încălzire, iar cealaltă pentru substanța examinată. Camerele comunică între ele printr-o ferestruică. Aparatul este prevăzut cu trei termometre unul pentru indicarea temperaturii generale, unul pentru indicarea temperaturii camerei de încălzire și unul pentru indicarea temperaturii substanței de cercetat.

Întregul aparat va fi încălzit la 100șC sau la 150șC și în acest timp în camera substanței de cercetat se introduce carbonic. În momentul când termometrele indică temperatura specifică a unor anumite depozitări în fermentare se înlocuiește gazul carbonic cu curent de aer proaspăt conținând oxigen. Dacă din acest moment termometrul înfipt în materialul de cercetat indică o rapidă creștere a temperaturii pe când celelalte termometre rămân staționare , acesta se găsește în stare de autoaprindere, datorită fixării rapide a oxigenului. Așa se explică de ce unele materiale greșit depozitate se aprind în momentul când umblându-se la ele straturile interioare – aproape carbonizate – primesc un curent de aer proaspăt.

B. Incendii accidentale
Cauzele acestor incendii sunt extrem de variate, pornind de la imprudență, neglijență, nepricepere sau de la unele defecte de construcții. Aceste incendii se datoresc, în mare parte nerespectării regulilor de prevenire a incendiilor. Ele pot fi provocate de: aruncarea neglijentă a unui chibrit aprins sau a unei țigări, manipularea greșită a aparatelor de iluminat cu petrol sau de încălzit electric, instalații de încălzire cu lemne sau cu cărbune sau improvizații etc.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.