Introducere in geografia economica - trasaturi ale economiei mondiale actuale

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Introducere in geografia economica - trasaturi ale economiei mondiale actuale

Geografia economica este o componenta a Geografiei umane care studiaza raspandirea spatiala a comunitatilor umane si relatiile dintre acestea si mediul natural. Ea include si elemente din alte stiinte: sociologie, demografie, economie, dar impune o viziune globala ce trebuie analizata in fiecare loc si moment in functie de jocul de forte care se opun intre ordinea genezei si alte forme de ordine si are menirea de a sesiza toate elementele revolutionare nu numai pe plan cultural, social, politic, dar si in plan tehnologic.

Geografia umana pastreaza grija pentru comparatie si explicatie, in scopul gasirii cauzelor, modalitatilor si efectelor actiunilor umane.
Scopul geografiei umane este acela de a determina extensiunea spatiului uman, popularea acestuia, peisajele determinate de habitat, de activitatile productive si de modurile de viata. (Erdeli G., 2000).
Geografia economica studiaza spatiul unde se produc bunurile si serviciile, fluxurile pe care le produc acestea, ca si factorii de productie, conditiile si resursele punerii lor in valoare.

Conturarea unui obiect al geografiei economice s- facut datorita contributiei economistilor , intr-o prima etapa, si geografilor, indeosebi dupa 1850.Inainte de 1850 interesul geografiei pentru aspectele teritoriale ale economiei era redus, in timp ce analiza fenomenelor economice in repartitia lor teritoriala, la economisti, ocupa un rol deosebit de important.

Se remarca aici interesul pentru a explica bogatia statelor, dezvoltarea activitatilor materiale prin prisma principiilor care le favorizeaza. Se disting, in aceasta perioada, trei puncte de vedere (curente): al mercantilistilor, al fiziocratilor si cel al clasicilor.Mercantilismul este un sistem teoretic caracteristic secolelor XV-XVIII care considera ca statul este cel care trebuie sa regleze viata economica pentru a urmari interesele nationale apeland la protectionism si detinerea monopolurilor. Statul este cel care trebuie sa favorizeze un excedent comercial prin intermediul caruia sa permita intrarea in tara a metalelor pretioase.

Mercantilistii identificau bogatia cu banii si considerau comertul exterior principala sursa pentru sporirea avutiei. Considerau ca profitul se obtine din a vinde mai scump un produs. In realitate prin procesul de circulatie a marfurilor nu se creeaza plusvaloare ci doar se repartizeaza plusvaloarea initiala obtinuta prin producerea bunurilor.

Aparitia acestui curent a fost determinata de un complex de factori care au generat dezvoltarea comertului: marile descoperiri geografice si progresele spectaculoase in domeniul transporturilor. Actiunea diferentiata a acestor factori a determinat conturarea a trei arii geografice: centrala, mediana si periferica (Wallerstein, 1974).
In aplicarea politicii economice mercantiliste au existat patru: etape: mercantilismul timpuriu, mercantilism bazat pe industrie, mercantilism monetarist, mercantilismul dezvoltat (bazat pe comert).

Fiziocratia sau "guvernarea naturii" este un curent promovat de scoala franceza incepand cu 1758, cand F. Quesnay a publicat Analiza Tabloului economic in care a prezentat, sub forma unei scheme doctrina fiziocrata care analizeaza posibilitatea reproducerii si repartitiei produsului social total in conditiile capitalismului.

Tabloul reprezinta reprezinta repartitia avutiei societatii franceze pe care autorul o impartea in trei categorii: producatori, proprietari si industriasi si comercianti. Fiziocratii considerau ca fenomenele economice se desfasoara potrivit unor legi naturale, deci independent de vointa oamenilor si a statului si ca unicul izvor al avutiei este productia agricola, singura clasa productiva fiind arendasii si muncitorii salariati care lucreaza in agricultura.

Perioada liberalismului economic clasic. Teoriile liberalismului clasic au fost elaborate de reprezentantii scolii engleze la sfarsitul sec. al XVIII si inceputul sec. al XIX-lea. Ei studiaza productia, circulatia si repartitia bogatiilor materiale, axandu-se pe rolul motor al interesului individului, pe existenta unei ordini naturale si pe functia reglatoare a pietei si a liberei concurente. « mai multe referate din Geografie