Interdictiile si utilizarea armelor:Chimice,biologice si atomice

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.82

nivel: Facultate

Se disting doua categorii de agenti biologici: microorganisme si toxine. Microorganismele cuprind: bacteriile, care produc antraxul, ciuma sau tularemia, virusii, care cauzeaza boli, precum variola, frigurile galbene si Ebola, rickettsii, care produc "febra Q" si fungii, care actioneaza, in special, asupra recoltelor agricole.
Toxinele sunt produse ale plantelor sau microorganismelor, incl[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Interdictiile si utilizarea armelor:Chimice,biologice si atomice

Se disting doua categorii de agenti biologici: microorganisme si toxine. Microorganismele cuprind: bacteriile, care produc antraxul, ciuma sau tularemia, virusii, care cauzeaza boli, precum variola, frigurile galbene si Ebola, rickettsii, care produc "febra Q" si fungii, care actioneaza, in special, asupra recoltelor agricole.
Toxinele sunt produse ale plantelor sau microorganismelor, incluzand, printre altele, ricinul si botulinum-ul, care pot fi produse si prin sinteza chimica. Biotehnologia poate fi folosita pentru realizarea pe scara mare a acestor agenti biologici, iar ingineria genetica poate sa le sporeasca rezistenta la vaccinurile si tratamentele medicale actuale.

Unii cercetatori din domeniu afirma chiar ca, in viitorul apropiat, agenti biologici modificati genetic ar putea afecta doar anumite grupuri etnice. In comparatie cu agentii chimici, microorganismele infesteaza gazda, se inmultesc in corpul acesteia, provocand boala, unele dintre ele putand fi transmise de la o persoana la alta. Toxinele, ca si agentii chimici, nu se pot transmite in afara populatiei direct atacate, fiind mai putin periculoase decat bacteriile si virusii.

Din cauza influentei pe care o au factorii externi (conditiile climatice, densitatea populatiei, mijloacele de raspandire si timpul de supravietuire al agentului) efectul agentilor biologici asupra unei populatii tinta nu a fost inca precizat. Letalitatea depinde de agent si de scopurile pe care le deserveste. Astfel, se presupune ca ciuma este mortala in 90 % din cazuri, antraxul in 80 %, in timp ce alti agenti, al caror scop este de a produce incapacitate temporara, sunt letali doar pentru un procent mic din populatia tinta, cei bolnavi, batrani sau predispusi la boli.

1. Preocupari in domeniul interzicerii armelor biologice
Istoricii militari au relevat faptul ca arma biologica nu este o descoperire a secolului XX, ea fiind folosita inca din cele mai vechi timpuri. Astfel, romanii otraveau sursele de apa ale inamicilor cu starvuri de animale, iar tatarii catapultau in cetatile asediate cadavre infestate cu ciuma bubonica.

Franta, Japonia si Anglia au inceput cercetarile in domeniul razboiului biologic doar inaintea celui de-al doilea Razboi Mondial. Programele de cercetare japoneze s-au bazat pe experiente pe oameni in China ocupata a anilor AZ30, raspandind, in numeroase ocazii, agenti biologici asupra satelor si liniilor chineze de aparare. In anul 1941, Statele Unite si Canada, ingrijorate de avansul luat in acest domeniu de Germania si Japonia, au inceput propriile lor cercetari, din care au rezultat mari stocuri de bacterii, virusi si toxine.

In anii AZ50 si AZ60 unele state au renuntat la aceste stocuri, detinerea lor in timp de pace fiind extrem de periculoasa. Printre primele tari care au luat aceasta hotarare a fost Anglia, urmata in anul 1969 de Statele Unite, care au renuntat unilateral la "folosirea armelor si agentilor biologici, precum si la toate metodele razboiului biologic", limitandu-se doar la cercetari asupra "mijloacelor defensive ca: imunizarea si masuri de securitate". Franta a renuntat la stocurile sale in anul 1972.

Prima actiune de limitare a pericolului razboiului biologic, intreprinsa de comunitatea internationala, a fost semnarea, in anul 1925, a Conventiei de la Geneva, care interzicea folosirea gazelor toxice, prevedere extinsa si asupra agentilor bacteriologici. Dar, primul document care a facut referire la aceasta amenintare a fost Conventia asupra armelor biologice, semnata la 10 aprilie 1972, intrata in vigoare in 1975 si ratificata, pana in prezent, de 143 de state.
Aceasta conventie interzice dezvoltarea, producerea, depozitarea si achizitionarea de agenti biologici "care nu se justifica prin scopul lor profilactic, defensiv sau prin alte intrebuintari pasnice" (art.2), precum si a oricaror arme sau mijloace de raspandire a lor.

Tarile semnatare au fost obligate ca, in decurs de noua luni de la intrarea in vigoare a conventiei, sa procedeze la distrugerea sau la folosirea in scopuri pasnice a tuturor agentilor, armelor, echipamentului si mijloacelor de dispersare a acestora. Dar, fiind incheiata in plin Razboi Rece, Conventia nu a putut sa stipuleze prevederi referitoare la controlul respectarii ei. Din aceasta cauza multe tari au incalcat-o, estimandu-se ca in ultimele doua decenii, cel putin zece tari au dezvoltat programe de cercetari in domeniul biologic militar. Uniunea Sovietica a finantat un vast program cu implicatii atat in domeniul civil, cat si in cel militar.

In prezent, descoperirile tehnico-stiintifice din domeniul biotehnologiei si al geneticii ar putea fi folosite la modificarea structurii genetice a microorganismelor, astfel incat sa poata invinge imunitatea umana sau sa realizeze un microorganism rezistent la antibiotice si la profilaxia actuala. De asemenea, exista teama ca aceste arme - mai ieftine si mai usor de produs - sa devina arma preferata a asa-numitelor "rogue countries" sau a gruparilor teroriste.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.