Integrarea Romaniei in politica europeana si de dezvoltare regionala

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 8.68

nivel: Facultate

Ocupată de armata sovietică, în ciuda faptului că a întors armele împotriva Germaniei hitleriste prin insurecția militară de la 23 august 1944, România s-a aflat timp de 45 de ani de partea răsăriteană a “Cortinei de Fier ”. Dominația Uniunii Sovietice asupra României a încetat pe etape:

I.În 1957, odată cu retragerea Armatei Roșii de pe teritoriul României;
II.În[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Integrarea Romaniei in politica europeana si de dezvoltare regionala

Ocupată de armata sovietică, în ciuda faptului că a întors armele împotriva Germaniei hitleriste prin insurecția militară de la 23 august 1944, România s-a aflat timp de 45 de ani de partea răsăriteană a “Cortinei de Fier ”. Dominația Uniunii Sovietice asupra României a încetat pe etape:

I.În 1957, odată cu retragerea Armatei Roșii de pe teritoriul României;
II.În 1964, când a fost adoptată cunoscuta “Declarație din aprilie”, prin care PCR își manifesta independența față de PCUS, iar România a trecut la revalorizarea unei moșteniri cultural-istorice cu tentă patriotică, națională.

III.După Revoluția din Decembrie 1989, când țara s-a orientat spre valorile democratice occidentale și structurile acesteia, respective, NATO și Uniunea Europeană.

Rolul și destinul Europei nu pot fi privite izolat de restul lumii și mai ales de competiția în care se află cu Statele Unite: în plan economic, politic, cultural și geo-strategic. Pentru Europa, Statele Unite au fost, în secolul XX, sprijin în două războaie mondiale și protector în perioada “războiului rece”. Acum, Statele Unite au devenit pentru Europa partener și competitor pe arena mondială.

Europa nu poate face abstracție de afirmația fostului secretar al Departamentului de Stat al Americii, Henry Kissinger, care spunea că “în zorii noului mileniu, Statele Unite se bucură de o pre-eminență cu care nu ar fi în măsură să rivalizeze nici cele mai mari imperii din trecut.

Fie că este vorba de armament sau dinamism economic, de știință sau tehnologie, de învățământ superior sau cultură populară, America exercită un ascendent fără precedent asupra ansamblului planetei”. Așadar, și asupra Europei.La sfârșitul secolului trecut, potrivit spuselor lui H. Kissinger, America a jucat un rol pe care Europa n-a fost în măsură să-l egaleze:

A fost sursă și garant al evoluțiilor democratice, erijându-se în judecător important în problematica apărării drepturilor omului, desfășurarea alegerilor și funcționarea statului de drept;

A jucat un rol esențial în “îndiguirea comunismului” și accelerarea proceselor care au condus, la sfârșitul anilor ’80, la prăbușirea regimurilor totalitare în Europa Centrală și de Est, odată cu înscrierea lor în tranziția spre democrație și economia de piață;
A dominat sistemul financiar internațional, dispunând de cel mai important rezervor de capital, precum și de o piață atrăgătoare pentru investiții și exporturi străine;

Cultura americană și-a impus norme în materie de gusturi și preferințe lumii întregi, fie că este vorba de filme, muzică, dans sau INTERNET;
A arbitrat conflicte în mai multe puncte fierbinți ale globului: Europa (Cipru, Bosnia-Herțegovina, Kosovo), în Asia, Africa și Orientul Apropiat, permanentizându-și prezența militară în puncte strategice ale planetei.

După transformările social-politice din Europa Centrală și de Est, ambițiile Europei s-au schimbat. Ea dorește să joace și un rol politic, pe măsura forței sale economice.La confluența dintre secolele 20 și 21, însăși harta geografică a Europei a suferit și suferă modificări esențiale. Șeful Departamentului de studii rusești și euro-asiatice de la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, D.C. afirma în anii 90 că “dacă, la sfârșitul secolului harta Europei va mai fi cea de azi, cred că aceasta se va întâmpla doar printr-o minune”. Iar între problemele care vor afecta configurația Europei, acesta menționa între altele:

Grupurile etnice, care se străduiesc să-și câștige independența sau chiar autonomia;Segmentele prospere (regiunile) ale statelor existente care încearcă să se debaraseze de zonele cele mai sărace;State mai mari care își extind sfera de influență asupra unora dintre vecinii săi.
În anii ’90 am asistat la:

Dezmembrarea Cehoslovaciei și apariția a două state noi: Republica Cehă și Slovacia.Dezmembrarea R.S.F. Iugoslavia în 5 state: R.F. Iugoslavia, Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Croația și Slovenia. Ulterior, R.F. Iuglsoavia a devenit Uniunea Serbia-Muntenegru pentru ca, urmare referendumului din 2006, Muntenegru să devină el însuți stat independent. Așadar, dintr-un stat multinațional, pe parcursul a 15 ani, s-au format 6 state naționale.

Autodizolvarea Uniunii Sovietice și dobândirea independenței de către fostele republici sovietice.Experții în probleme europene sânt de părere că „nimeni nu știe ce va urma”. Totuși, se avansează unele presupuneri, care trebuie luate ca atare:

Apariția unor noi state exotice, cum ar fi Republica Italiei de Nord, Confederația Luxemburgului și Belgiei de Est, Republica Populară Semi-Autonomia Bască, Regatul Scoției și Noua Dalmație.

O nouă schimbare a granițelor în cadrul fostei Uniuni Sovietice, care ar antrena reîncorporarea Republicii Belarus în Rusia, o dezmembrare a Ucrainei și Unirea R. Moldova cu Ucraina. Deja Crimeea – parte importantă a Ucrainei, în urma unui cadru făcut de N.S. Hrușciov, dar cu populație majoritară rusofonă – s-a constituit într-o regiune autonomă.

Ascensiunea „națiunilor economice”, în cadrul cărora influența economică a țărilor dictează acțiuni politice și sociale în țări cu economii mai slabe. Germania, care are ascendent asupra Sloveniei, Croației și regiunii Moravia, inclusă în Republica Cehă. În egală măsură, pătrunderea capitalului austriac în regiune, inclusiv în România – urmare a unor privatizări agresive – conduc la ideea reconstituirii fostului Imperiu austro-ungar.

O serie de legături etnice peste frontierele politice, cum ar fi cazul Transilvaniei Serbiei și Slovaciei. Publicistul Gerald Celente de la „The Trends Journal” prezice că „harta Europei va arăta în mare măsură ca cea din jurul anului 1913. Vom asista la divizări continue”.

Din acest punct de vedere Belgia este un bun exemplu despre care unii afirmă că s-ar putea să nu mai existe în forma sa actuală, în prima parte a acestui secol:

Belgia este puternic afectată de tendințele centrifuge ale sectoarelor valon și flamand, primul orientându-se spre Franța, iar al doilea spre Olanda. Există și un sector de origine germană, care se orientează spre Germania.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.