Inflamatii - proiect

5x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.90

nivel: Facultate

Denumirea inflamației unui organ sau unui țesut se realizează prin adăugarea sufixului –ită, la denumirea științifică a organului sau țesutului inflamat, exemplu:dermatită, hepatită, nefrită, pericardită, peritonită, pleurită etc. Există și unele excepții, spre exemplu inflamația pulmonilor care se numește pneumonie si nu pulmonită (termenul utilizat în limba italiană).

[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Inflamatii - proiect

Denumirea inflamației unui organ sau unui țesut se realizează prin adăugarea sufixului –ită, la denumirea științifică a organului sau țesutului inflamat, exemplu:dermatită, hepatită, nefrită, pericardită, peritonită, pleurită etc. Există și unele excepții, spre exemplu inflamația pulmonilor care se numește pneumonie si nu pulmonită (termenul utilizat în limba italiană).

Inflamația capsulei sau a seroasei unui organ se denumește prin utilizarea prefixului peri- adăugat denumiri inflamației organului respectiv, exemplu: perinefrită, perihepatită, perisplenită, perigastrită etc. În timp ce, la denumirea inflamației țesutului conjunctiv din jurul unui organ se utilizează prefixul para- adăugat denumiri inflamației organului respectiv (paranefrită, parametrită).

Alterația tisulară și celulară:
Este expresia unor modificări biochimice ale elementelor constituante din țesuturi, pornind de la fenomene elemntare până la cele mai avansate grade de instrucție a materiei vii (distrofii-necrobioze-necroze). Produsele reieșite din fenomenul alterativ se elimină la suprafață pe cale canaliculară (organele în care condițiile anatomice permit aceasta), se absorb în organism (prin vasele regiunii inflamate) sau se închistează prin procesele ulterioare de organizare.

Exsudația:
Este o reacție particulară din partea vaselor, a celulelor și lichidelor circulante. Reacția vasculară se produce, în primul rând prin acțiunea histaminei care va determina o congestie, datorită, paraliziei vasoconstrictorilor. În al doilea rând va avea loc o leziune a endoteliului vascular, urmată de edemul inflamator, diapedeză (elementele figurate ale sângelui), fagocitoză și metamorfoză consecutivă fermenților proteolitici.

Fenomenul exudativ va fi prin urmare tot odată și un proces infiltrativ, exsudatul se va confunda cu infiltratul, fiind alcătuit din amestecul de lichid inflamator și celulele care ies din vase. Leziunea endoteliului vascular rezidă în mărimea spațiului intermolecular al celulelor endoteliale, precum și în discontinuitatea care se crează printre punctele de sudură ale acestor celule.

Morfologic se realizeză în același timp un grad anumit de degenerescență granulară a endoteliului capilar. Rezultatul acestei afinări a structurii capilare este creșterea permeabilități pentru marile molecule proteice mai întâi și ulterior pentru elementele figurate, ușurând diapedeza.

Hidrofilia țesutului perivascular și intercelular în urma acțiunii unor factori acidifianți ai mediului va determina producerea edemului inflamator local. La formarea edemului contribuie, prin urmare, o mare cantitate de exsudat inflamator; predomină în inflamația seroasă și fibrinoasă.

Diapedeza sau trecerea elementelor figurate din sânge în spațiul perivascular prin traversul peretelui vasului este un proces însemnat în inflamație, și anume în cadrul exsudației, de acest fapt depinzând o serie de aspecte morfologice, ca și evoluția zonei inflamate.

Marginația leucocitară are loc dacă se micșorează viteza sângelui. Prin peretele vascular pot trece globule roșii, limfocite, monocite și polimorfonucleare. Primele 3 categorii tranversează pasiv bariera edotelială și perivasculară.

Mai participă activ la morfogeneza procesului inflamator o serie de alte elemente, care se pot înfățișa sub diverse aspecte.
Se vor înscrie între celulele participante: limfocitul tisular, plasmocitele (celulele provenite din limfocite cu nucleul având cromatina dispusă în spițe de roată), celule epieloid (provenite din transformarea macrofagelor și a histiocitului ), celulele gigante ( sinciții rezultate din comasarea celulelor epiteloide sau simplaste prin multiplicarea internă a nucleilor aceloraș elemente), lipofage ( celule de origine macrofagică, adaptate funcției de înglobare a substanțelor grase și care apar evident la colorațiile speciale pentru grăsimi).

Proporția acestor elemente migrate și metamorfozate permite diagnosticul tipului de inflamație în secțiunile hiostologice ca și în frotiurile care se fac din exsudatele inflamatorii în scopul urmăririi evoluției inflamației. Grupările de celule insinuate printre elementele funcționale ale țesuturilor și ale organelor, împreună cu lichidul inflamator, vor alcătui infiltratele celulare.

O proprietate deosebită aparținînd multora din aceste celule o reprezintă capacitatea lor de multiplicare la locul inflamației (prin amitoză si mitoză). Prin fenomenul de infiltrație, de dezintegrare a țesutului de susținere, ca și prin multiplicarea masivă, dispozitivele funcționale se destramă. Epiteliile de acoperire se desprind de pe membrana lor bazală, celei glandulare de asemenea și umplu lumenul tubilor și al acinilor glandulari cu celule care vor suferi procese alterative.

Cordoanele hepatice rup raporturile lor cu trama vasculară a capilalelor sinusoide și limfatice; sinusurile splenice și ganglionare se dilată și tulbură circulația internă prin celulele reticulare desprinse. Celulele nervoase părăsite de gliocitele care le înconjoară vor suferi procese degenerative etc. Fenomenul exsudativ este, prin urmare, unul ditre cele mai distructive din cadrul inflamațtiei.

Proliferarea:

Începe în masa celulelor exsudative și se poate continua determinînd uneori schimbarea tipului inflamator din exudativ în proliferativ. Alteori, proliferarea se instituie de la începutul procesului și domină fenomenele alterative sau exudative. Elementele dotate cu mare capacitate proliferativă sunt: celulele din straturile generatoare ale epiteliilor de acoperire și glandulare și celulele aparținând mezenchimului activ ( sistemul reticuloendotelial) îndeosebi histiocidului și gliocitele. La acestea se adaugă posibilitățile de refacere pe care le are masa fundamentală și substanța fibrilară interstițială. În cazul unui metabolism viciat cauzat prin agenți chimici, fizici, biologici și al creării unor anumite reflexe patologice, țesuturile care au slabă capacitate proliferativă se pot transforma în țesuturi proliferative având ca punct de plecare proliferarea inflamatorie.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.