Inferentele imediate

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.81

nivel: Facultate

Cele mai simple inferente deductive sunt inferentele imediate cu judecati categorice. Specificul si simplitatea lor consta in aceea ca dintr-o singura judecata categorica asumata ca premisa este derivata direct concluzia, fara nici un pas intermediar.
(Ex. concret: din judecata universal - afirmativa "Toate tractoarele sunt masini agricole" derivam direct (deducem) judecata particular - af[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Inferentele imediate

Cele mai simple inferente deductive sunt inferentele imediate cu judecati categorice. Specificul si simplitatea lor consta in aceea ca dintr-o singura judecata categorica asumata ca premisa este derivata direct concluzia, fara nici un pas intermediar.
(Ex. concret: din judecata universal - afirmativa "Toate tractoarele sunt masini agricole" derivam direct (deducem) judecata particular - afirmativa "Unele masini agricole sunt tractoare", dupa schema (Toti S sunt P) i,z (Unii P sunt S).

Din posibilitatea unei astfel de derivari logice constatam ca atunci cand formulam o judecata cu 2 termeni S si P, in acelasi timp admitem sau respingem alte judecati pe care le exprimam intotdeauna in mod explicit. Implicit insa, prin simplul lor raport logic cu judecata formulata, ele sunt intotdeauna admise sau respinse de noi. In raport cu judecata de la care plecam, pot fi derivate mai multe tipuri de judecati. Cele mai importante dintre ele sunt:
1. inferente imediate prin opozitie (pe care le analizam in continuare)

2. inferente imediate prin echivalenta (pe care nu le analizam).
Comentariu. Luand in consideratie judecatile SaP, SeP, SiP si SoP si plecand de la adevarul sau falsitatea unei dintre ele, vom putea stabili folosindu-ne de aceiasi S si P adevarul sau falsitatea celorlalte 3 judecati pe baza raporturilor logice de opozitie dintre SaP si SoP, SeP si SiP. Raportul de contradictie, existent intre judecatile A - O, pe de o parte si E - I pe de alta parte. Acest raport logic inseamna ca daca judecata A (toti S sunt P) este adevarata, atunci judecata O (unii S nu sunt P) este falsa, iar daca judecata E este adevarata (Nici un S nu este P), atunci judecata I (Unii S sunt P) este falsa.

Se instituie, de asemenea, un raport invers pornind de la judecata O considerata ca adevarata, sau de la judecata I, considerata ca adevarata. Putem constitui, astfel, toate raporturile de contradictie dintre judecatile A si O, respectiv judecatile E si I, conform formulelor 1-4.
Formula 1: (SaP = v) i,z (SoP = f); (SeP = v) i,z (SiP = f);
Formula 2: (SaP = f) i,z (SoP = v); (SeP = f) i,z (SiP = v);
Formula 3: (SoP = v) i,z (SaP = f) (SiP = v) i,z (SeP = f)
Formula 4: (SoP = f) i,z (SaP = v) (SiP = f) i,z (SeP = v).

Din formulele prezente mai sus (care exprima simbolic raporturi logice), observam ca judecatile A si O pe de o parte si judecatile E si I pe de alta parte nu pot fi adevarate si nici false in acelasi timp. Aceste raporturi de contradictie au particularitatea de a ne permite sa stabilim valoarea lor de adevar sau fals sub forma unor inferente imediate. Aceasta inseamna ca, avand ca premisa adevarul sau falsitatea uneia dintre cele 4 judecati, rezulta direct, sub forma de concluzie, valoarea de adevar sau fals a celorlalte 3.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.