Industria Basarabiei in perioada anilor 1812 - 1918

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Industria Basarabiei in perioada anilor 1812 - 1918

Ca si in perioadele anterioare, provincia continua sa ramina preponderent agrara. Dar odata cu cresterea volumului productiei agricole crestea si ponderea industiei de prelucrare, cu subramurile: morarit, vinificatie, materiale de constructie, pielarit, etc. O anumita parte din aceste intreprinderi foloseau deja motorul cu aburi, ceea ce permitea cresterea multipla a randamentului lor. Aceste motoare se utilizau mai ales la fabricile de zahar si la cele de prelucreare a lemnului.

La 1899 in Basarabia erau aproape 300 de intreprinderi industriale cu 3.5 mii de muncitori. Dupa alte date, in 1901 in provincie erau 1462 intreptinderi cu caracter industrial si cu 5983 muncitori. Printre aceastea erau 7 fabrici de tutun, 6-de prelucrare a cerii, 42-de caramida si tigla, 15-de lemnarie, 12-de sapun, 7-de rachiu, 8-de prelucrare a pielii etc.

Datele statistice atesta si o dezvoltare rapida a manufacturilor -de la 100 in 1861 la 1.2 mii in 1900, valoarea volumului productiei raminind, insa aproximativ aceeasi -2 milioane de ruble in 1900.Transformarile din agricultura, aparitia unor noi ramuri ale industriei au condus inevitabil la modificarea structurii populatiei, in special a celei orasenesti. Proprietarii gaspodariilor taranesti ruinate plecau din Basarabia, mai ales dupa reformele infaptuite de Stolipin. Taranilor li se propunea pamint in Extremul Orient. Astfel se rezolva un obiectiv mult mai vechi: reducerea numarului autohtonilor in Basarabia si deznationalizarea lor.

In orase veneau mestesugari, muncitori din Rusia, Ucraina, Belorusia, din regiunile baltice. Cei veniti alcatuiau in domeniul manufacturilor Oe din numarul muncitorilor, iar la intreprinderile industriale cei sositi au produs modificari esentiale si in structura etnica a populatiei Basarabiei.: numarul romanilor basarabeni s-a redus de la 95% in 1810 pina la 75% (aprecierea apartine lui P. Dicescu) in 1912.
Industria Tansnistria acelor timpuri a avut caracter local, manufacturist.

Neavind resurse subterane (petrol, carbune, minereu de fier), Transnistria, in schimb, avea mari resurse agrare, bogatiile Marii Negre si ale riurilor sale. La sud, in oresele Hogeac (Oceacov) si Hadjibei (Odesa), se dezvolta mestesugaritul, comertul, prelucrarea productiei agricole si a produselor riurilor si Marii Negre. La Tiraspol, Nani (Ananiev), Balta, Dubasari, Rascov, Olgopol, Iampol, Movilau si Caminita functionau citeva fabrici, sectii de prelucreare a materiei prime agricole si industriale. In 1886 numai in judetul Tiraspol funcionau 680 mori, 19 oloinite, 172 bacanii, 5 manufacturi, 138 pivnite cu vinuri, 2 fabrici de cherestea, 1 fabrica de tutun, 1-de luminari, 2 fabrici de prelucrare a pieilor, etc.

Acest judet dispunea de 95 km de sosea, pentru intretinerea carora se cheltuiau anual 500 ruble. In secolul al XIX-lea in Transnistria orasele devin treptat centre industriale. A avut o mare importanta constructia caii fierate Vinita-Odesa si Odesa-Tiraspol.Guvernul tarist se ingrijea de dezvoltarea oraselor Odesa, Oceakov, Tiraspol, Kamenet, Movilau, care erau puncte de reper pentru promovarea politicii sale expansioniste in Balcani, pentru colonizarea cu populatie rusa a acestor teritorii romanesti. Moldova transnistreana avea centre mari comerciale de insemnatate internationala .

Prin Transnistria treceau doua drumuri comerciale: primul trecea din Lituania, Polonia prin Lvov - Colomea - Hotin - Tighina - Cetatea Alba pina la Marea Neagra, iar al doilea trecea de la vest spre est, prin Suceava - Cotnari - Iasi - Lapusna - Tighina- Kiev. Prin orasele Transnistriei se transportau diferite marfuri: postav, lemn de constuctie, blanuri, miere, cereale, vite, cai, oi si altele. Transnistria era, deci, o "poarta" a comertului cu Rasaritul - cu Kaffa, capitala Crimeii, si cu Kievul, capitala Ucrainei.

Dar dupa 1892 comertul incepe sa decada. Principalul oras comercial si port la Marea Neagra devine Odesa, iar localitatile Dubasari, Bender, Kamenet, Movilau, Hotin isi pierd insemnatatea lor de altadata de centre ale comertului international. Trebuie subliniat faptul ca din cele mai vechi timpuri Transnistria a fost mult mai aproape de Moldova, decit de Ucraina. Moldovenii din partea stinga a Nistrului veneau cu marfa lor la Criuleni, Orhei, Balti, Soroca, Chisinau, Sculeni, Calarasi, aducind cereale, tutun, fructe, vin, fapt ce a contribuit la dezvoltarea satelor romanesti din Transnistria. « mai multe referate din Istorie