Incadrarea in spatiul regional a Carpatilor Meridionali

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.93

nivel: Liceu

Aceasta evolutie incepe inca din Cretacic si se continua pana in zilele noastre, de-a lungul unor etape geologice distincte si responsabile de formarea a ceea ce numim azi Carpatii Meridionali.
Astfel, pana in Cretactic, o mare parte din spatiul montan al Carpatilor Meridionali a fost acoperit cu ape in care s-au depus formatiuni sedimentare, mai ales calcare mezozoice si unele aluviuni pe [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Incadrarea in spatiul regional a Carpatilor Meridionali

Aceasta evolutie incepe inca din Cretacic si se continua pana in zilele noastre, de-a lungul unor etape geologice distincte si responsabile de formarea a ceea ce numim azi Carpatii Meridionali.
Astfel, pana in Cretactic, o mare parte din spatiul montan al Carpatilor Meridionali a fost acoperit cu ape in care s-au depus formatiuni sedimentare, mai ales calcare mezozoice si unele aluviuni pe seama carora s-au format conglomeratele.

Sfirsitul Mezozoicului corespunde cu o puternica faza orogenetica - Orogeneza Alpina - care, in fazele austrica si laramica din Cretacicul Mediu si Superior, a condus la ridicarea, cutarea si chiar incalecarea unor formatiuni peste altele. In acest mod s-a produs incalecarea Panzei Getice cu sedimentarul ei peste formatiunile cristaline ale autohtonului. In faza laramica se definitiveaza structura geologica in panze a Carpatilor Meridionali si se produce o scufundare a unitatile vecine: Depresiunea Transilvana in nord si Getica in sud.

In Neozoic, Carpatii Meridionali raman, in general, sub forma unui bloc relativ rigid, erodat sub influenta factorilor exogeni, care determina formarea suprafetelor de nivelare. Se evidentiaza complexul sculptural Borascu. Tot in aceasta perioada, Panza Getica a fost fragmentata si erodata pe mari suprafete astfel incat autohtonul a fost scos la zi. Se realizeaza, de asemenea, miscari oscilatorii de ridicare si coborare, care au contribuit la formarea si conturarea bazinelor post tectonice intramontane: Hateg, Petrosani, Lovistea in Paleogen; Caransebes si Bahna in Miocen.

In Badenian au loc miscari transgresive, cu o invadare a acestor bazine si culoare de legatura de catre apele marii Badeniene, astfel incat vestul Carpatilor Meridionali se prezenta sub forma unui arhipelag.
Fazele orogenice ulterioare: Savica de la sfarsitul Oligocenului inceputul Miocenului, Stirica din Badenian, Attica din Sarmatian, Rhodaniana de la sfarsitul Miocenului inceputul Cuaternarului au avut, in Carpatii Meridionali mai mult un caracter epirogenetic, in bazinele limitrofe masivelor montane in aceste faze s-a produs cutarea sedimentelor depuse in marea din Badenian.

Concomitent cu actiunea miscarilor amintite, spatiul montan ramas sub actiunea factorilor subaerieni a fost modelat in sistem policiclic, rezultatul fiind formarea suprafetelor de nivelare Rau-Ses, formata dupa miscarile Savice, respectiv Gornovita.Sfarsitul Pliocenului si Cuaternarul corespunde cu racirea climei, la care se adauga inaltarea epirogenetica a Carpatilor Meridionali cu circa 1000 de metri. Aceste conditii au fost optime pentru instalarea zapezilor si aparitia gheturilor in partile inalte, cu fazele glaciare: Gunz, Mendell, Riss, Wurn si cu perioadele interglaciare corespunzatoare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.