Importanta hermeneuticii gadameriene

5x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.62

nivel: Facultate

In Prefata la prima editie (1955) a cartii Istorie si adevar si Ricoeur, se intreba daca "acest proiect al umanitatii pe care il numim civilizatia noastra are o unitate sistematica de-a lungul multitudinii de atitudini culturale pe care ea le dezvolta si al multitudinii de legaturi interumane cu care se incruciseaza. Pe scurt, aceasta problema este aceea a adevarului istoriei si in istorie abordat[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Importanta hermeneuticii gadameriene

In Prefata la prima editie (1955) a cartii Istorie si adevar si Ricoeur, se intreba daca "acest proiect al umanitatii pe care il numim civilizatia noastra are o unitate sistematica de-a lungul multitudinii de atitudini culturale pe care ea le dezvolta si al multitudinii de legaturi interumane cu care se incruciseaza. Pe scurt, aceasta problema este aceea a adevarului istoriei si in istorie abordata de fiecare data ca o dialectica intre unu si multiplu" (Istorie si adevar, 1996, pag.20).

Se propune o lamurire a meseriei de istoric pentru a o fundamenta si a o desavarsi ca metodologie a istoriei istoricilor in actul exclusiv din doua perspective: in directia unei "logici a filosofiei" prin cautarea unui sens coerent de-a lungul istoriei sau ca "dialog" care prin amprentele pe care le poarta cu sine este de fiecare data unic si totodata exclusiv "cu fiecare dintre filosofi si cu filosofiile individualizate" (op. cit., 1996, pag.44) pentru a-si lamuri cercetarea in istorie ca abordare a unui flux de evenimente, ca "proclamare" a unui sens care implica o proclamare a omului prin care se dezvolta o coincidenta (s-ar putea spune chiar identitate) intre "sensul constiintei mele" si "sensul istoriei" ceea ce conduce la o clara abordare teleologica a istoriei, dar, intr-un plan, se ajunge la justificarea insasi a sensului istoriei Constiintei.

Acesta din urma poate fi regasit si prin cautarea singularitatii si intimitatii, prin intelegerea istoriei ca sector de intersubiectivitate. Intr-o asociatie kantiana, acest efort de a intelege proiecteaza deja demersul hermeneutic ca un domeniu al cautarii limitelor intelegerii si, implicit, ale stiintelor hermeneutice care nu subscriu la o metodologie anume, care se opun ideii de tehnicitate, ca o substituire a lor cu un fel de metastiinta, a postfilosofiei analitice si a epistemologiei cu o poststiinta hermeneutica.

Din punct de vedere creativ, fundamentul hermeneutic se bazeaza pe o redimensionare explicita a obiectului propriu de cercetare care implica o redefinire a stiintelor sub un aspect care tinde sa faca din valorile umane noi, din esenta istoricitatii, un alt-fel de forme de viata, care stand sub semnul "exigentei e" (Gadamer), prin interpretare si intelegere, dar nu a unui sistem de reguli specifice, nu prin "ceea ce trebuie sa facem, ci ceea ce se intampla cu noi dincolo de vointa si actiunea noastra" (Boboc, A., 1999, pag.4), astfel incat sintagma "adevar si metoda" este identica cu relationarea adevar si constiinta istorica, iar "experienta de adevar" reflecta unitatea dintre cunoastere si comprehensiune, pe de o parte, si cunoastere si actiune pe de alta parte.

In acest caz, Gadamer, duce mai departe filosofia idealitatii din idealismul german, si o exemplifica implicit prin originarea conceptului de viata in scrierile lui Dilthey si ale lui Husserl ca analogie-identitate (posthegeliana) "intre viata si constiinta de sine" (Copoeru, I., 2000, pag.67), ceea ce permite derivarea "in mod dialectic" (idem) a constiintei de sine din viata.

Si E. Hufnagel (1981) arata faptul ca exista un "orizont dialectic al dialogului dintre trecut si prezent" la Gadamer ca interrelationare (trecut-prezent), ca interogare (trecut-prezent) ca si inter-patrundere ontologica (trecut-prezent). In acest sens, traditia reprezinta la Gadamer posibilizarea unor acte; atotprezenta lucrurilor si elucidarea situatiei existentiale.

Hermeneutica generala, descrie nu un individual ci un univers plural, doar, ca semnificatie, a istoriei si a traditiei exista o pluralitate a "experientei de adevar" (Gadamer). Trebuinta de intemeiere hermeneutica se traduce prin termenul de exigenta care inseamna "acea rezistenta opusa chiar in interiorul stiintei moderne pretentiei la universalitate a metodologiei stiintifice" (1975, pag. 13).

In acest caz se nasc cateva intrebari elementare care surprind faptul ca: hermeneutica neaga, in mod general, orice metodologie stiintifica sau hermeneutica presupune prin negarea metodologiei stiintifice un anumit tip temporal de metodologie de cercetare ori hermeneutica descrie o metodologie atat de evenimentiala de cercetare incat nu poate fi numita metodologie decat cu pretul autofundamentarii, autoreferentialitatii (semnifica exclusiv aceasta metodologie si nimic in plus, dar totdeauna vrea sa aduca noutate)?

Asadar, intr-o interpretare nemijlocita, exigenta hermeneutica la Gadamer semnifica:
- Necesitatea de a legitima un alt-fel de tip de experienta,
- Tipul hermeneutic de experienta este propriu unei metodologii noi,
- Aceasta metodologie depaseste domeniul supus controlului metodologiei stiintifice.

Temeiul exigentei e este deci experienta care poate prin interpretare sa-i contureze hermeneuticii un plus de validitate prin care scepticismul gnoseologic poate sa fie depasit. Insa, analizand mijlocit experienta hermeneutica, putem problematiza faptul ca:
- Provine chiar din interiorul stiintelor moderne
- Depaseste pretentia de universalitate a metodelor stiintifice (empirice si pozitiviste) de cercetare
- Propune metode interindividuale si intercontextuale (daca se ancoreaza in prezent, sub forma hermeneutului care se deschide printr-un text, in functie de cultura in care fiinteaza) sau adopta tehnici textuale (fraza, naratiune, instanta de discurs, povestire s.a.) intraindividuale si intracontextuale (daca face trimitere la traditie sau la istorie).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.