Impactul aditivilor alimentari

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Impactul aditivilor alimentari

Multor oameni le-ar pãrea deplasat acum sã renunþe la zahãrul alb, la margarinã, la alimente cu amelioratori de aromã, coloranþi sintetici, ºi aºa mai departe …
Deghizatã în tot felul de ambalaje ºi reclame ademenitoare, în culori pastelate ºi cu mirosuri agresiv – apetisante, alimentaþia chimizatã a pãtruns în existenþa fiecãruia dintre noi.
Covârºitoarea majoritate a oamenilor a adoptat deja, de voie, de nevoie, acest tip de alimentaþie, având în vedere cã efectele nocive nu se vãd nici dupã o lunã ºi nici dupã un an, ci dupã perioade mari de timp.

Se aud, ce-i drept, în ultima vreme, voci care cer din ce în ce mai insistent ºi cu argumente, reîntoarcerea la naturã.
Comercianþii au gãsit însã o soluþie ingenioasã – au scris pe o mare parte din produse: „natural”, „campion al naturii”, „produs vitaminizat”, „elixir al sãnãtãþii”, etc.
Dar de fapt alimentele prelucrate sunt mici amalgamuri de produse ale unor combinate chimice, cu câte ceva organic în ele.
Totuºi, dacã studiem, chiar ºi în fugã, lista cu ce conþine fiecare produs pe care îl consumãm, ne putem da seama la ce torturã ne supunem zilnic organismul.
ªtiinþa este condamnatã sã trãiascã împreunã cu incertitudinea, chiar dacã din punctul de vedere al consumatorului aceastã situaþie este dificil de acceptat.

Oricare ar fi constrângerile, siguranþa alimentarã trebuie sã rãmânã obiectivul principal al unei societãþi civilizate.
În hrana noastrã cea de toate zilele se ascund o serie de pericole printre care acele substanþe cu sau fãrã valoare nutritivã care se folosesc la prepararea unor alimente în scopul îmbunãtãþirii calitãþii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare ºi anume aditivii alimentari.
Unii aditivi alimentari sunt obþinuþi din surse naturale – exemple: soia, porumbul, sfecla roºie, alþii se obþin prin sintezã chimicã.
Prezenþa aditivilor alimentari în compoziþia produselor alimentare procesate – fie naturali, fie sintetici – este supusã legislaþiei în vigoare, care stabileºte cantitãþile permise conform normelor de siguranþã.

La începutul anilor 80, Uniunea Europeanã a standardizat utilizarea aditivilor alimentari prin adoptarea unui sistem de codificare al acestora. Astfel aditivii incluºi în lista Uniunii Europene sunt codificaþi cu litera „E”, de la Europa, urmatã de un numãr alocat special fiecãruia dintre aceºtia.
Acest motiv de simbolizare ******* consumatorii în recunoaºterea aditivilor din alimente, indiferent în ce limbã este redactatã eticheta, garantând astfel cã aceºtia fac parte din lista celor autorizaþi.
Numãrul total de aditivi acreditaþi conform C.E.E., este de 301, iar lista aditivilor admiºi în România, conform O.M.S. nr. 75/16 XII 1998, este de 201.
În listele internaþionale (ca ºi în cea naþionalã), aditivii sunt clasificaþi în 25 de categorii ºi sunt numerotaþi specific:

Tipul aditivului Codificarea Observaþii
1. Coloranþi E 100 – E 182 Majoritatea încep cu 1
2. Conservanþi E 200 – E 297 Majoritatea încep cu 2
3. Antioxidanþi E 300 – E 390 Majoritatea încep cu 3
4. Emulgatori E 400 – E 496 / E 1000 – E 1001 Emulsificatori
ºi stabilizatori
5. Sãruri de topire E 400 – E 496
6. Agenþi de îngrãºare E 400 – E 496
7. Agenþi de gelifiere E 400 – E 496
8. Stabilizatori E 400 – E 496
9. Agenþi de gust E 600 – E 640
10. Acidifianþi E 300 – E 390
11. Corectori de aciditate ºi PH E 300 – E 390
12. Agenþi antiaglomeranþi E 200 – E 580
13. Amidon modificat E 1400 – E 1450
14. Îndulcitori E 900 – E 999
15. Substanþe de afânare E 400 – E 496
16. Antispumanþi E 500 – E 580
17. Agenþi de suprafaþã ºi albire E 900 – E 999 / E 1500 – E 1520
18. Agenþi de tratare a fãinii E 500 – E 580 / E 900 – E 999
19. Întãritori E 500 – E 580
20. ******* E 1200 – E 1202 / E 1400 – E 1450 / E 1500 – E 1520
21. Sechestranþi E 400 – E 496
22. Enzime E 1100 – E 1105
23. Agenþi de umpluturã -
24. Gaze propulsoare E 900 – E 999
25. Alte categorii -

În sensul prezentelor norme se înþelege prin: ???????????
1. Conservanþii – substanþe care prelungesc perioada de pãstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterãrii produse de microorganisme.
Exemple:
- acid benzoic ºi sãrurile lui: E 210 – E 213;
- acid scorbic ºi sãrurile lui: E 200 – E 203;
- SO2, sulfiþi: E 220 – E 228;
- nitrit de K ºi Na: E 249 – E 250;
- nitrat de K sau Na: E 251 – E 252;
- acid acetic ºi sãrurile lui: E 260 – E 261;
- etc.
Legea siguranþei alimentare stipuleazã ca etichetele produsului sã menþioneze conservanþii folosiþi; fie cu numele lor uzual, fie cu numele ingredientelor. Aceeaºi lege stipuleazã cã nu pot fi folosiþi conservanþii pentru a înºela consumatorii, fãcându-i sã creadã cã un anumit aliment aratã altfel decât în realitate.
« mai multe referate din Biologie