Imaginea si cuvantul

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.85

nivel: Facultate

Totusi, este necesar ca notiunii de Renastere (care nu contine in sine, ca Evul Mediu, un hotar cronologic limitativ) sa i se redea pe cit posibil semnificatia initiala. Este absolut condamnabil ca, luindu-se dupa Fierens Gevaert si altii, sa-i punem pe Sluter si pe Van Eyck in Renastere. Au iz medieval. Si chiar sint medievali, dupa forma si continut. Dupa continut, pentru ca in material, in gin[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Imaginea si cuvantul

Totusi, este necesar ca notiunii de Renastere (care nu contine in sine, ca Evul Mediu, un hotar cronologic limitativ) sa i se redea pe cit posibil semnificatia initiala. Este absolut condamnabil ca, luindu-se dupa Fierens Gevaert si altii, sa-i punem pe Sluter si pe Van Eyck in Renastere. Au iz medieval. Si chiar sint medievali, dupa forma si continut. Dupa continut, pentru ca in material, in gindire si in destinatie, arta lor n-a lepadat nimic din ce era vechi si n-a adoptat nimic nou.

Dupa forma, pentru ca tocmai realismul lor strict si stradania lor de a transpune totul in imagine cit mai concret posibil constituie maturizarea completa a veritabilului spirit medieval. Asa l-am vazut, de altfel, actionind in gindirea si in reprezentarea religioasa, in formele de gindire ale vietii cotidiene si pretutindeni. Acest realism minutios este o trasatura pe care Renasterea, in deplina ei desfasurare, adica in cinquecento-ul italian, o sacrifica, in timp ce quattrocento-ul o mai impartaseste cu nordicii.

In Franta si in tarile burgunde, arta plastica si literatura secolului al XV-lea, oricita frumusete ar contine, nu exprima aproape deloc spiritul nou. Ele slujesc spiritul in declin; isi au locul lor in sistemul bine inchegat al gindirii medievale. Cu greu isi mai gasesc alta menire decit figurarea si impodobirea completa a unor reprezentari indelung cugetate. Gindirea pare epuizata, spiritul asteapta o noua fecundare.

Faptul ca din imensa majoritate a acelei literaturi s-a evaporat pentru noi orice savoare si splendoare, in timp ce arta ne misca mai adinc decit l-a putut misca vreodata pe contemporan, se explica prin deosebirea fundamentala dintre efectul artei si cel al cuvintului. Ar fi, de altfel, prea comod si totodata prea absurd, ca explicatia s-o cautam in calitatea talentelor si sa credem ca poetii, cu exceptia lui Villon si a lui Charles d'Orleans, au fost toti niste viAZsatori conventionalisti, iar pictorii genii.

Acelasi mod de a crea forme duce, in arta plastica si in literaAZtura, la efecte foarte diferite. Pictorul, chiar daca se margineste la simpla redare in linie si culoare a unei realitati exterioare, mai pune totusi, intotdeauna, in afara de acea imitatie pur formala, ceva din ceea ce nu s-a exprimat si nu se poate exprima. Dar daca poetul nu are alt ideal decit sa exprime in cuvinte o realitate vizibila sau gata gindita, atunci epuizeaza, ufacele cuvinte, toata comoara a ceea ce nu s-a exprimat.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.