Imaginea satului si a taranului de la Ion Creanga la Liviu Rebreanu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Imaginea satului si a taranului de la Ion Creanga la Liviu Rebreanu

In monografia sa "I. Creanga. Viata si Opera" G. Calinescu afirma (ca si Maiorescu, G. Ibraileanu, J. Boutiere s.a.) ca marele nostru povestitor este "poporul roman insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune". G. Ibraileanu vede in creatorul lui "Harap - Alb" un "Homer al nostru", fiindca in "Creanga traiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului" ("Scriitori romani si straini"). N. Manolescu este primul critic care ii atribuie povestitorului o gandire originara asupra vietii, scotandu-l astfel din categoria scriitorilor populari, teorie ce a fost dezvoltata de G. Muntenu ("Introducere in opera lui I. Creanga").

Temele centrale ale operelor lui Ioan Slavici sunt dragostea si munca, cei doi piloni care sustin existenta umana si in functie de care sunt delimitate psihologic personajele. Fericirea se realizeaza luptand pentru implinirea dragostei, asa cum fac Sanda ("Scormon"), Ileana ("La crucea din sat"), Marta ("Gura satului"), sau renuntand cu demnitate daca iubitul nu se dovedeste a fi capabil de aceleasi sentimente asa cum procedeaza Simina ("Padureanca"). Cand nu e aparata puritatea dragostei sau cand e sacrificata demnitatea umana, decurg consecinte tragice.

Spre deosebire de Ion Creanga, Mihail Sadoveanu care marturisea adesea ca "taranul roman a fost principalul meu erou" are o alta viziune asupra satului moldovean. Prin scenele din viata taranimii, Sadoveanu lumineaza o ampla drama umana. Taranul lui Sadoveanu se retrage din fata asezarilor civilizate, intr-o izolare naturala, protejata de pustietatea baltilor sau de salbaticia codrului.

Spre deosebire de Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu infatiseaza satul ca loc de afirmare a unor mari energii. De data aceasta apare viata satului ardelean urmarita mai ales sub tiparele pe care colectivitatea le da existentei individuale. Opera lui Rebreanu se deosebeste de literatura poporanista si samanatorista. El largeste si adanceste observatia realista a lui Slavici in romanul "Ion", a carui aparitie in anul 1920 a marcat nasterea romanului adanc diferentiat. Inca de la inceputul romanului reprezentand hora, scriitorul vorbeste de "fruntea" satului si de "pleava" satului.

Intrucat priveste "Amintirile" se poate vorbi de tipuri vii in sensul autenticitatii. O mama de la tara isi cearta copiii, un tata se intreaba cu ce o sa-si tina baietii in scoli, copiii fac nebunii, un popa joaca cu poalele anteriului prinse in brau, toate aceste anecdotic pe putine imagini. « mai multe referate din Romana