Imaginea lumii fanariote in Ciocoii vechi si noi

1x punct

categorie: Romana

nota: 8.41

nivel: Liceu

Însă domnia lui Caragea (1812-1818) este de tristă amintire în istoria poporului nostru, nu neapărat pentru că este de natură fanariotă, ci fiindcă trebuia să facă față pretențiilor mult sporite ale Porții (în urma păcii de la București din 1812) pentru a-și menține scaunul, iar propria-i lăcomie de bani devenise proverbială. Corupția administrației luase amploare, boierimea fanariotă a intrat în [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Imaginea lumii fanariote in Ciocoii vechi si noi

Însă domnia lui Caragea (1812-1818) este de tristă amintire în istoria poporului nostru, nu neapărat pentru că este de natură fanariotă, ci fiindcă trebuia să facă față pretențiilor mult sporite ale Porții (în urma păcii de la București din 1812) pentru a-și menține scaunul, iar propria-i lăcomie de bani devenise proverbială. Corupția administrației luase amploare, boierimea fanariotă a intrat în conflict cu cea pământeană, ambele fiind antrenate în dominația economică și politică, deținerea slujbelor cu mari beneficii (haraci) și dobândirea scutirii de taxe. Reacția țărănimii și nemulțumirile au continuat și după fuga lui Caragea din țară, pregătind climatul favorabil răscoalei lui Tudor Vladimirescu.

În roman nu s-a putut ajunge la înțelegerea esenței ecestei epoci, originea răului constând aici în abuzurile săvârșite de administrația fanariotă, de la cel mai neînsemnat până la cel mai mare dregător, personajul ciocoiului fiind unul tipic, cu un rol determinant în scena politică. Incitanta viață a lui Dinu Păturică se desfășoară veridic între două momente propice nașterii și ascensiunii burgheziei românești, pe fondul multicolor al timpului respectiv.

Boierimea era o clasă parazitară, iar odată intrată în contact cu țările europene (în primul rând prin comerț) ea încerca să imite civilizația sub aspectul “modei”, într-un amestec de moravuri apusene și orientale. În primul capitol este prezentat postelnicul Andronache Tuzluc “îmbrăcat cu antiriu de cutnie (stofă de mătase amestecată cu bumbac) ca gușa porumbului, încins peste mijloc cu un șal de Țarigrad, cu ișlicul (un fel de căciulă purtată de boieri, având forme și mărimi variabile, corespunzătoare rangului) și învelit până la ochi cu o giubea (haină largă) de postav albastru, blănită cu blană de râs”.
Autorul folosește numeroase arhaisme de origine turcă sau greacă, menite să redea mediul cosmopolit al curții domnești și al moșierimii. Descrierea amănunțită a arhitecturii și interioarelor, a costumelor și a moravurilor creionează imaginea lumii fanariote:

“Curtea domnească, se deosebea cu totul de curțile domnitorilor din zilele noastre. Ea înfățișa un centru unde se aduna tot ce avea Bucureștii mai inteligent, dar mai leneș și mai depravat. Palatul era plin de boieri și calemgii de tot felul, dintre care fanarioții se deosebeau prin cochetăria îmbletului lor, prin desele complimente și temenele ce făceau în dreapta și-n stânga, iar mai cu seamă eleganța veștmintelor tăiate după ultima modă venită din Fanar. Interiorul curții prezintă vederii o panoramă foarte curioasă și variată: în mijloc stau înșirate caretele și butcile boierilor; mai încolo, vizitiii lui vodă preîmblau armăsarii îmbrăcați cu cioltare (pătură decorativă care se pune sub șa) cusute cu sârmă de aur (...) alunarii și vânzătorii de șerbet din Fanar purtau pe cap fesuri mici cu funde stufoase de ibirișim și cămăși de borangic subțiri, care lăsau să se vadă pe piepturile și pe brațele lor goale figuri simbolice încrustate, precum obicinuiau ienicerii.”

Clasa mijlocie, deprinsă de mult timp cu viața orientală cea plină de lene și poezie, vara se aduna la “grădinile Breslea, Barbălată, Cișmigiu și Giafer”. “Acolo, fiecare isnaf (corporație, breaslă) sau cap de familie își întindea masa și, împreună cu casnicii și amicii, beau și mâncau; apoi începeau a învârti hora strămoșească și dansurile cele vesele.” Acestei teme i-a fost dedicat un întreg capitol - “Scene de viață socială” - pentru o mai bună pătrundere în mentalitatea respectivă. Petrecerile se țineau în locuri private “pentru a nu da prilej norodului a surprinde vreo necuviință a lor și a li se pierde printr-aceasta prestigiul.”

Atâta timp cât “puteau săvârși trei sau patru din cele șapte păcate de moarte”, viața era frumoasă, iar tragerea la răspuns era peste putință. Stăpânii aveau amante pe care le răsfățau cu nestemate, haine scumpe, parfumuri și alte obiecte prețioase de import, iar ele la rândul lor se întrețineau cu alți indivizi. Viața scandaloasă și depravarea de mari proporții au infestat și demoralizat societatea întreagă. În saloane, înalții invitați își alungă plictiseala prin jocurile de cărți, “la care aurul trece din pungă în pungă, cu ușurința cu care a fost agonisit”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.