Iertare de Alexandru Macedonski

3x puncte

categorie: Romana

nota: 7.63

nivel: Liceu

El cere cu umilinta iertare divinitatii pentru ca a comis un pacat omenesc: s-a indoit de puterea divina si a nesocotit "sfintele mistere" ascunse in fiecare atom. Verbele sugereaza printr-o puternica forta expresiva fiecare greseala comisa: "m-am indoit" , "am ras". Poetul recunoaste ca este asemenea oricarui om, supus greselii, idee impusa prin repetarea primului si ultimului vers din [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Iertare de Alexandru Macedonski

El cere cu umilinta iertare divinitatii pentru ca a comis un pacat omenesc: s-a indoit de puterea divina si a nesocotit "sfintele mistere" ascunse in fiecare atom. Verbele sugereaza printr-o puternica forta expresiva fiecare greseala comisa: "m-am indoit" , "am ras". Poetul recunoaste ca este asemenea oricarui om, supus greselii, idee impusa prin repetarea primului si ultimului vers din strofa intai: "Iertare! Sunt ca orice om". Primul vers este urmat de explicatia oferita de poet, iar ultimul apare ca o concluzie a celor enuntate deja. Nu avem de a face doar cu o enumerare a greselilor, ci exista si constiinta infaptuirii acestora, precum si asumarea lor sincera. Necredinta se manifesta in scepticismul tineresc, ca latura a naturii umane: "M-am indoit de-a ta putere, / Am ras de sfintele mistere / Ce sunt in fiecare-atom."

Tonalitatea devine mai grava in strofa a doua. Cu umilinta, el isi recunoaste slabiciunea: "Sunt ticalosul peste care / Daca se lasa-o-ntristare / De toti se crede prigonit".
Desi se simte un pacatos care isi exagereaza mereu durerea, el nu a fost parasit de Cel de Sus. Poetul incearca o adanca recunostinta fata de Puterea Divina, recunoscandu-si greselile si cerandu-si inca o data iertare:
"Dar, Doamne, nu m-ai parasit ...
Sunt om ca orice om - iertare."

Repetitia verbului "iertare" cu valoare imperativa are un rol insemnat in infatisarea sentimentelor poetului: neliniste, suferinta, umilinta. Poetul isi asuma greselile omenesti sugestiv exprimate printr-o comparatie simpla: "Sunt ca orice om".

Refrenul: "Iertare! Sunt ca orice om" realizeaza o tonalitate trista, tulburatoare prin sentimentele profunde si prin sinceritatea cu care sunt exprimate.
Inversiunile accentueaza uneori prin epitete puterea divina, mare si iertatoare, spre care se indreapta ruga poetulu: "sfintele mistere" , "a ta putere". Antiteza scoate in evidenta suferinta pacatosului prin exagerarea propriei dureri: "De toti se crede prigonit".
Ritmul iambic, masura variabila de 8-9 silabe, rima imbratisata si tehnica refrenului exprima convingator vibratiile rugii poetului. "Pacatul" si "mantuirea", iata cele doua limite intre care si situeaza drama poetului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.