Identitate si alteritate

3x puncte

categorie: Filosofie

nota: 8.20

nivel: Facultate

Identitate și alteritate
Rousseau crede că omul este înzestrat cu un principiu de dreptate și virtute, numit conștiință, care distinge între bine și rău și care venind din sentimentul natural al dreptății îi determină pe aceștia să acționeze conform „luminii rațiunii”. Cele două principii pe care Rousseau le pune la baza comportamentului uman sunt date de instinctul de autoconse[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Identitate si alteritate

Identitate și alteritate
Rousseau crede că omul este înzestrat cu un principiu de dreptate și virtute, numit conștiință, care distinge între bine și rău și care venind din sentimentul natural al dreptății îi determină pe aceștia să acționeze conform „luminii rațiunii”. Cele două principii pe care Rousseau le pune la baza comportamentului uman sunt date de instinctul de autoconservare, prin care fiecare își dorește propria bunăstare, și de suferința pe care omul o simte în fața durerii celuilalt, identificându-se cu acesta.

Identitate și alteritate
La Immanuel Kant acest principiu al idenfificării cu celălalt ia forma imperativului categoric al rațiunii „acționează astfel încât maxima voinței tale să poată servi oricând în același timp ca principiu al unei legiferări universale”. Dacă în filosofia lui Kant întrebarea principală este „cum?”, atunci la întrebarea „cum pot să devin fericit” răspunsul unic constă în urmarea acestui imperativ din care reiese faptul că fiecare om trebuie tratat ca scop în sine și nu ca pe un mijloc.

Dacă mă identific cu cel de lângă mine și dacă conștientizez faptul că și eu mă pot afla oricând în acceași postură ca și el, atunci cel de asemeni mie va fi tratat de către mine exact așa cum mi-aș dori eu să fiu tratat în situația dată, deci nu ca mijloc pentru ceva, ci ca scop în sine. Premisa pe care Kant o folosește aici este că dacă toți oamenii sunt dotați cu rațiune, atunci toți oamenii sunt egali.

Identitate și alteritate
Egalitatea dintre oameni este exact principiul pe care filosoful german, Friedrich Nietzsche îl va nega atunci când va împărți comportamentul uman în două tipuri: cel bazat pe o morală de stăpân și cel bazat pe o morală de sclav. Considerând că oamenii nu se nasc egali, Nietzsche consideră că aplicarea egalității în relațiile dintre oameni este o nedreptate. Cei puternici, cu morală de stăpân și dotați cu „voința de putere” sunt cei care trebuie să domine. Raportul eu-ceilalți bazat pe alteritate (spre deosebire de Rousseau unde era importantă identificarea cu celălalt) este caracterizat de dominanță, supraomul (propovăuit de către Nietzsche) îl va domina pe cel slab, iar în voința de dominare a acestuia rezidă însăși esența vieții.

Nietzsche nu mai pune problema în termenii lui Rousseau care se întreba dacă oamenii sunt de la natură buni sau răi, ci afirmă că oamenii sunt puternici și slabi și de aceea dreptatea constă, cum spuneam, în dominanța asupra celui slab. „Viața însăși, spune Nietzsche, este în esență sustragere, rănire, biruință asupra celui mai slab, oprimare, duritate, impunere cu forța a formelor proprii, asimilare sau, cel puțin și în cel mai blând caz, exploatare.” Interpretată în diverse feluri filosofia lui Nietzsche a determinat apariția unor ideologii nocive precum ce a fascismului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.