Iapa lui Voda - fisa de lectura

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.85

nivel: Gimnaziu

Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza, unul dintre ele fiind inserat in celalalt. In volumul ,,Hanul Ancutei'', Mihail Sadoveanu recurge la tehnica literara numita ,,poveste in poveste'' sau ,,naratiune in naratiune'', deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete, adica un alt narator, venit la Hanul Ancutei.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Iapa lui Voda - fisa de lectura

Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza, unul dintre ele fiind inserat in celalalt. In volumul ,,Hanul Ancutei'', Mihail Sadoveanu recurge la tehnica literara numita ,,poveste in poveste'' sau ,,naratiune in naratiune'', deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete, adica un alt narator, venit la Hanul Ancutei.

Personajele- naratori sunt fie participanti direct, fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decat celelalte anterioare.In primul plan narativ al povestirii se fixeaza timpul si spatiul prin intermediul naratiunii dar si al descrierii.

Povestirea incepe prin descrierea de catre narator a imprejurarilor prin care si fixeaza timpul, ,,intr-o toamna aurie'', si locul, ,,la Hanul Ancutei'', unde a auzit multe povesti. Naratorul precizeaza ca intramplarile ce urmeaza a fi povestite s-au petrecut ,,intr-o indepartata vreme, demult'', intr-un trecut neprecizat, inceputul fiind de basm, pe cand oamnenii au vazut ,,un balaur negru in nouri'' si niste pasari mari venite ,,din ostroavele de la marginea lumii'', care vesteau razboi si belsug la vita de vie, cand a daruit Dumnezeu rod bogat in podgoriile din Tara-de-Jos, prilej de petreceri si de povesti la Hanul Ancutei.

Aici, in mijlocul trecatorilor adunati pe langa focuri sa vorbeasca si sa petreaca, se afla Ancuta cea tanara, hangita la fel de frumoasa si de vioaie ca mama sa. Printre acestea se gaseste si Ionita comisul din Draganesti, care-i uimeste pe ceilalti prin calul sau ,,vrednic de mirare'', caci era ,,numai pielea si ciolanele''. Provocat de unul dintre interlocutori, de mos Leonte, comisul se lauda cu descendenta calului sau din ,,Iapa lui Voda''.

Al doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului Ionita, care este narator-personaj in povestire. El nareaza in timpul prezent o intamplare din trecut, ce avuse loc tot aici, la Hanul Ancutei si la care el participase in mod direct pe cand era tanar.

Planul narativ se intrerupe pentru a consemna reactiile celor prezenti si pentru a descrie splendoarea peisajului in acea zi frumoasa de toamna, insa nechezatul calului sau ii ofera comisului prilejul de a isi relua istorisirea din trecut.

Din nou, cel de al doilea plan al naratiunii se intrerupe pentru ca de data asta, autorul evidenteaza reactile hangitei celei tinere la istorisirea comisului pe care acesta o reia insa in data.

Urmarind structura naratiunii se constata ca autorul foloseste procedeul insertiei care este anuntata prin constructia ,,asta-i o poveste pe care as putea s-o spun daca m-a ascultati...'', iar cand firul epic se intrerupe din cauza alternantei celor doua povestiri, reularea lui se face prin enunturi de tipul : ,,cum va spuneam, domnilor mei...''etc.
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.