I Luca Caragiale, O scrisoare pierduta

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: I Luca Caragiale, O scrisoare pierduta

Actiunea se petrece in anul 1883, intr-un oras de provincie, capitala a unui judet de munte. Sintem in preajma alegerilor pentru reviziurea constitutiei. Lupta se da intre guvernamentali si independenti din o pozitie. Candidatii la deputatie ai celor doua organizatii locale sint, Farfuridi si Nae Catavencu. Catavencu, vechi politician, stie ca succesul este conditionat de sprijinul organizatiei guvernamentale si, spre a si-l asigura, ajutat de imprejurari, foloseste santajul.

Descoperind la Cetateanul turmentat o scrisoare de amor trimisa de prefectul Stefan Tipatescu sotiei lui Trahanache, Zoe, si-o insuseste pentru ca, dupa aceea sa ameninta cu publicarea ei in Racnetul Carpatilor, in cazul cind nu va fi sustinut. Asupra lui se exercita presiuni, este arestat si batut, perchezitionat coriporal si la domiciliu, i se propun functii importante in judet, si mosii, dar Catavencu ramine intrasigent in optiunea sa.

Cind se pare ca Catavencu va obtine voturile organizatiei guvernamentale, incurcatura se dezleaga in mod neprevazut: candidatul oficial, desemnat de centru, este Agamemnon Dandanache, iar Catavencu nu-si poate pune in aplicare santajul planuit. Prins cu o polita falsificata si lipsit de scrisoarea compromitatoare pentru Zoe si Tipatescu, scrisoare pe care o pierduse in timpul unei intruniri electorale, este nevoit sa conduca manifestatia in cinstea noului ales.

Folosind metoda realismului critic, I. L. Caragiale a intreprins in comedia O scrisoare pierduta o vasta actiune de demascare, dezvaluind cu o maiestrie exceptioanla trasaturile caracteristice vietii noastre publice sub regimul burgheziei si mosieriunii. Constitutia si legile erau calcate in picioare cu dezinvoltura, ori de cite ori interesele conducatorilor o cereau. In constitutia burgheza erau inscrise inviolabilitatea domiciliului, libertatea cuvintului, a persoanei, a intrunirilor, a presei, secretul corespondentei, exprimarea libera a votului.

Dar cine tine seama de prevederiile constitutionale? Prefectul Setafan Tipatescu taie si spinzura, dupa bunul sau plac. Functionarii, unelte docile in miinile guvernantilor, executa, umili si servili, toate ordinele, chiar daca ele sint ilegale. Politaiul Pristanda repeta aprobator tot ce-i spune prefectul, ticul sau verbal (curat) indicind pe omul lipisit de personalitate, in acord totdeauna cu superiorul. « mai multe referate din Romana