Hidrodinamica si sedimentarea suprafetelor inundabile litorale

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.00

nivel: Facultate

Suprafetele inundabile litorale reprezinta un tip de ecosistem specific zonei umede care margineste corpuri de apa sarata si in care cresc plante, ierburi sau arbusti scunzi. Aceste suprafete se dezvolta pe o raza intinsa de medii geomorfice. Se formeaza in partea superioara a zonei intermareeice, la latitudini mari si mijlocii, si se gasesc in regiuni ferite de actiunea intensa a valurilor, fapt[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Hidrodinamica si sedimentarea suprafetelor inundabile litorale

Suprafetele inundabile litorale reprezinta un tip de ecosistem specific zonei umede care margineste corpuri de apa sarata si in care cresc plante, ierburi sau arbusti scunzi. Aceste suprafete se dezvolta pe o raza intinsa de medii geomorfice. Se formeaza in partea superioara a zonei intermareeice, la latitudini mari si mijlocii, si se gasesc in regiuni ferite de actiunea intensa a valurilor, fapt care permite atat acumularea de sedimente fine, cat si constituirea vegetatiei.

Printre zonele propice dezvoltarii zonelor inundabile litorale se mai numara lagunele, golfurile naturale si artificiale, gurile de varsare ale raurilor, estuarele, deltele si spatiile ascunse dupa insule si bancuri de nisip. De asemenea, aceste suprafete pot sa se formeze pe regiunile de coasta expuse, unde energia valurilor se dispareaza pe un tarm invecinat, jos. Ele se gasesc la latitudini cuprinse intre Oceanul Arctic si regiunile subtropicale (unde padurile domina padurile de mangrove) si, prin urmare, se dezvolta in conditiile unei clime foarte variate.

Ocupand areale de tranzitie intre ecosisteme terestre si marine, suprafetele inundabile joaca un rol esential in schimbul de sedimente cu depozite de mal si ape litorale intinse. Ele actioneaza ca niste chiuvete pentru sedimentele fine ce sunt aduse atat de maree si de apele din tinuturile muntoase adiacente cat si de acumularea de materie organica.

Scopul acestei lucrari este in primul rand de a revedea pe scurt cercetarile cu privire la morfologia si dinamica acestor tipuri de suprafete si in al doilea rand de a descrie rezultatele unui studiu initiat in 1996 cu privire la procesele de sedimentare ce au loc in golfuletele mareeice si intr-o astfel de suprafata macro-mareeica in Bazinul Cumberland, Golful Fundy, Canada

Din punct de vedere morfologic, aceste suprafete sunt alcatuite dintr-o platforma usor inclinata prezentand vegetatie, disecata de o retea de golfulete mareeice ce cresc in latime si in adancime catre mare. Ele tind sa fie areale de acumulare sedimentara neta si cresc atat pe verticala cat si pe orizontala.

Sub un nivel stabil al marii, cresterea verticala a suprafetelor inundabile este limitata de raza de actiune mareeica.Rata cresterii verticale a acestor suprafete si a suprafetelor inundabile mineralogice in special, a fost de asimptota, cu o crestere rapida in prima faza si foarte scazuta in momentul in care o suprafata inundabila matura este stabilita aproape sau deasupra inaltimii medii a nivelului valului.

Caracteristicile suprafetelor inundabile sunt determinate de o varietate mare de factori fizici si biologici si de procese incluzand climatul, configuratia tarmului,climatul valurilor, raza de actiune a mareelor, sursele sedimentelor si volumul depunerilor sedimentare, oscilatiile in timp ale nivelului marii si vegetatia caracteristica.

Dezvoltarea suprafetelor inundabile din vecinatatea marilor este de obicei prezentata ca incepand odata cu colonizarea nisipului intermareeic sau a mud flat-ului de plante vascularizate. Aceste plante incurajeaza apoi depozitarea sedimentelor fine si acumularea de materie organica conducand la cresterea pe verticala a suprafetei inundabile si integrarea retelei de golfulete mareeice in reteaua de golfulete mareeice a suprafetei inundabile.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.