Hazarde hidrologice - inundatiile

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Hazarde hidrologice - inundatiile

Controlul inundatiilor : Inginerii din tari precum China, unde inundatiille sunt fenomene obisnuite, au proiectat numeroase tehnici de control al inundatiilor, inclusive intarirea malurilor si construirea unor rezervoare uriase prin care sa controleze apele revarsate. In 1981, cand nivelul normal, dezastrul nu a putut f evitat si au existat aproape 1.000 de morti.

Controlul inundatiilor a fost o prioritate si in zona inundabila a fluviului Mississippi, in sud-estul Statelor Unite.Eroziunea solului in bazinul Mississippi-Missouri, provocata de defrsarile massive, aratul zonelor de pasunat si de cultivarea Agricola n exces, a dus la marirea continutului de mal de apa, care a dus la cresterea nivelului apei, astfel incat malurile sale trebuie tot timpul inaltate si consolidate.

In general, inundatiile apar atunci cand exista cantitati mar de zapada topita, insotite de ploi abundente. Pentru a le preveni, s-au construit numeroase diguri. Pe suprafete mariau fost plantate noi paduri, ale caror soluri absorb apa fluviala si reduce suprafata de teren expusa.

Controlul inundatiilor nu este intotdeauna totall benefic. Dn 1968, marele dg Aswan a controlat Nilul, in Egipt, prevenind inundatiile anuale. Dar inundatiile ferilizau valea Nilului. Lipsiti de fertilizarea naturala, agricultorii trebuie acum,sa se foloseasca de metode artificiale pentru a mentine fertilizarea solului. In plus, canttatea de sedimente ce ajunge in mare s-a redus considerabil din cauza ca cea mai mare parte a malului transportat de fluviu este depozitata pe fundul barajului construit pe lacul Nasser. Ca urmare, delta Nilului se micsoreaza.Apa de mare inainteaza in interiorul uscatului, pericltand terenul agrcol fertile dn regiunea deltei.

Ploile abundente pot avea si alte efecte – cum ar fi acela ca solul devine saturat cu apa si incepe sa”curga’’ cu apa. Asemenea surpari de teren s-au produs la perferiile oraselor dn tarile n curs de dezvoltare, cum ar fi in Rio de Janeiro. In 1966, la scoala din localitatea Aberfan din Tara Galilor s-au inregistrat 144 de morti, ca urmare a unei alunecari de teren produsa de un strat de roca carbonifera situat in spatele scolii, cladirea find ingropata in pamant. Asemenea dezastre ar putea fi evitate printr-un control mai rguros al cladirilor si prin consolidari.

Viitorul: Comapaniile de asigurari au raportat ca in ultimul timp cererile pentru recuperarea pagubelor cauzate de dezastre naturale au crescut riguros. In ani 1980, ele au ajuns de opt ori mai mari decat n anii 1990, dn fiecare colt al lumii fiind anuntate numeroase dezastre.

Gradul in care aceste dezastre sunt provocate de actunea omului asupra medului este discutabil.Unii oameni de stiinta consideraca ele pot f doar o secventa de conditii anormale. Altii considera insa ca interventia umana n echilibrul naturii este partial responsabila pentru cresterea frecventei si a efectelor dezastrelor naturale.

Viiturile torentiale: viitura torentialã este reprezentata de o crestere brusca a debitului unui torent.

Scurgerea este: lichida ;
foarte rapida ;
mai mult sau mai putin încarcata de material :
solid (nisip, pietriº, roci );
dizolvat ( argila ),
plutitor ( arbori, tufisuri, resturi ).

Efectele viiturilor torentiale sunt :

• eroziunea (albia ºi malurile torentului sunt erodate de apa ),
• fenomene de rupere a opusturilor (aglomerare de materiale diverse care obstrucþioneaza albia formand baraje ce se pot rupe brutal si pot determina viitura.)
(În iulie 1987 din camping-ul Grand-Bornand, Haute-Savoie, 23 de turisti au fost luati de o viitura ca urmare a ruperii unui astfel de baraj natural format.);
• depozitarea anarhica.
• precum ºi puterea devastatoare a materialelor transportate cu mare viteza.

Torentii noroiosi: acestia sunt reprezentati de scurgeri rapide (cu viteza de 1-15 m/s) a unor mase de noroi si petris în care volumul materiilor solide este mai mare decat al apei. Puterea de eroziune si capacitatea de transport a torentilor de noroi sunt considerabile. În mai 1998 la Sarno în Italia un torent de noroi a determinat moartea a 150 de oameni.

Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Inundatiile pot distruge imobile si recolte, pot ucide animale si oameni. Voluntarii pot oferi asistenta cu succes in primele zile ale inundatiilor, ajutand la evacuarea oamenilor si salvand bunurile materiale
Inundatiile prezinta provocari specifice serviciilor de urgenta, deoarece uneori arii vaste de pamant sunt acoperite de apa, facand coordonarea foarte dificila.

Organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este complicata, de vreme ce deseori infrastructura locala este deteriorata.
Inundatiile instantanee sunt volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, cauzand inundarea. Datorita naturii lor rapide inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa sau a lua cu ei alimente si alte articole esentiale.

De obicei dupa inundatii urmeaza doua faze. In timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe zonele inalte si sigure, impreuna cu bovine si alte animale, uneori chiar animale periculoase sau agresive (serpi etc.). Apa de baut este deseori greu de gasit iar salubrizarea este ingrozitoare
In timpul celei de-a doua faze oamenii incep sa revina la casele lor cat de curand posibil.

Aceasta este deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai repede decat altele) si odata ajunsi acasa oamenii se confrunta cu noi provocari incluzand sisteme de alimentare cu apa distruse, fantani si guri de apa ce necesita curatare si dezinfectare. In doua saptamani de la inundatie apar riscuri mari de izbucnire a unor epidemii, de exemplu de holera sau malaria.

Raspunsul Crucii Rosii este astfel focalizat incat sa vina in intampinarea nevoilor specifice pentru fiecare circumstanta, pe durata celor doua faze si pana in etapa de reabilitare. In general raspunsul urmareste cu prioritate salvarea si evacuarea, asigurarea de materiale pentru adaposturi temporare, a apei sigure si a serviciilor de salubritate elementare, a rezervelor de hrana, oferirea de servicii medicale de baza pe termen scurt si refacerea stocurilor specifice in institutiile medicale.

Pot fi utilizate cu succes dispensare ambulante, iar eforturi aditionale se concentreaza asupra furnizarii apei si salubrizarii in particular, pe langa asigurarea adapostului, distribuirea de rezerve de alimente de urgenta, acordarea ingrijirii medicale de baza si amplasarea unor spitale de campanie.

Deoarece imobile, mijloace de transport, unelte, animale si culturi se pierd sau sunt distruse in timpul inundatiilor, ulterior va fi necesara asistenta pentru reconstructia si refacerea bunurilor.

Inundatii in Romania:

Inundatiile cele mai puternice din ultimii 100 de ani au lasat în urma mii de victime - morti, disparuti si zeci de mii de sinistrati. Ultimul bilant oficial prezentat sâmbata seara de secretarul de stat în Ministerul Administratiei si Internelor Victor Paul Dobre indica 19 persoane decedate în urma inundatiilor. Desi apele au început sa se retraga, bilantul provizoriu al dezastrului este de proportii: 19 oameni morti, confirmati oficial, o persoana disparuta, despre care nimeni nu stie înca nimic, mii de case distruse, zeci de mii de sinistrati si suprafete imense de teren, inundate. Localitati izolate, comune fara curent, fara apa de baut, oameni fara ajutor. Trenuri anulate, ssosele pe care nu se poate circula decât facând ocoluri, poduri rupte, alunecari de teren si apa cât vezi cu ochii.

Inundatiile au fost considerate cele mai grave din ultimii ani, însa statisticile oficiale arata ca dezastre similare au loc anual, îndeosebi primavara si toamna. Mii de case si sute de mii de hectare de teren arabil sunt afectate în fiecare an de inundatii în România. În ciuda previzibilitatii ridicate a acestor dezastre, autoritatile par nepregatite. Majoritatea locuitorilor din zonele lovite de dezastru au fost nevoiti sa se evacueze singuri, utilizând propriile vehicule, lasând în urma animale, aparate electrice si recolta de anul trecut. Multi spun ca, daca ar fi beneficiat de o planificare si o asistenta mai buna, acestea ar fi putut fi salvate.

Primul Ministru Calin Popescu Tariceanu a criticat starea de pregatire a tarii fata de situatiile de urgenta, declarând ca aceasta nu are echipamentul, personalul specializat si strategiile de interventie necesare.Martorii au raportat o lipsa totala de coordonare între diferitele institutii publice. "Avem barci cu motor, însa primarii din satele inundate nu au fost capabili sa ne spuna unde sa intervenim", declara Marian Ghencea, coordonatorul departamentului de lupta împotriva dezastrelor din Timisoara. Între timp, în judetul Timis, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a putut oferi doar câteva barci vechi cu vâsle, cheltuind cea mai mare parte a banilor sai pe o noua retea de calculatoare.

Desi oficialii români au confirmat faptul ca pompele de apa erau disponibile, acestea nu au fost utilizate. Starea de urgenta nu a fost declarata decât la doua saptamâni dupa ce apele au început sa creasca. Din acest motiv, armata -- care are cel mai bun echipament si personalul cel mai calificat -- nu a fost rugata sa intervina decât atunci când dezastrul avusese loc. « mai multe referate din Geografie