Harap Alb - basmul

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Harap Alb - basmul

Referat despre Harap Alb - basmul
Tiparul narativ al basmului se constituie din urmatoarele situatii tip:
- situatia initiala reprazinta viata linistita a inei familii de imparat sau a unor oameni simpli
- o lipsa care creeaza un dezechilibru,situatia initiala suferind o pierdere
- actiuneacare presupune refacerea armoniei initiale

Structura basmului releva:
- o serie de formule tipice : initiale,mediane si finale.
- o gama de procedee specifice
- personajele cheie
- disponibilitatea de a transfigura realitatea pana la idealizare.

Povestea lui Harap-Alb de I.Creanga respecta tiparul narativ al basmului popular:
- situatia initiala rep de viata linistita a craiului.
- o lipsa care provoaca dezechilibrul: fratele craiului Verde-Imparat nu avea descendenti pe linie masculina care sa-i urmeze la tron.
- actiunea este rep de incercarile prin care trece Harap-Alb si care iau sfarsit odata cu urcarea lui Harap-Alb pe tronul lui Verde-Imparat.

MOTIVUL PROBELOR
-este specific basmului popular:Harap-Alb este supus la incercari primajdioase dar peste care reuseste sa treaca cu ajutorul Sf.Duminici si a-i celor 5 prieteni fabulosi ai craiului si a-i reginelor,albinelor si furnicilor.Cei 5 prieteni fabulosi(personaje cheie) il ajuta sa invinga piedicile ivite in incercarea de a o aduce pe fiica imparatiului Ros.

- Un MOTIV specific basmului este cel al RAZBUNARII MALEFICE : “Dat in vileag spanul ii reteaza capul lai Harap-Alb”.
- Victoria binelui:”Verde-Imparat il casatoreste pe Harap-Alb cu fica imparatului Ros iar la nunta sunt invitati toti prietenii care l-au ajutat pe fiul craiului in incercarile la care a fost supus.
-Finalul basmului este hiperbolizat findca veselia a tinut ani intregisi mai tine inca…

Formulele specifice basmului sunt si ele prezente:
- f. initiala: “amu’,cica era odata intr-o tara un craiu’ care avea trei feciori…”
- f.mediana: ”D-zeu sa ne tie,ca cuvintele din poveste inainte mult mai este…”
- f.finala: ”si a tinut veselia ani intregi,si mai tine inca…”

Exista si multe deosebiri care releva caraterul de basm cult a povestii lui Harap-Alb:
1. Autor necunoscut.
2. Intinderea mare a textiului.
3. Fabulosul tratat in mod realist.
4. Personajele vazute prin supradimensionare. > 5.Ecouri din mitologie.
6. Personaje deghizate.

1.Autor cunoscut.Autorul basmului este I.Creanga,cel mai mare povestitor roman.

2.Intinderea relativ mare a textului.Textul are o intindere destul de mare in comparatie cu alte basme,fapt ce determina pe unii critici literari sa considere ca actiunea poate fi impartita in mai multe microcelule.

3. Fabulosul tratat in mod realist…Spanul se comporta ca un om viclean,este agresiv si violent.El simbolizeaza omul ajuns bogat prin viclesug si prin minciuni care dispretuieste munca,pe care nu il respecta nimeni desi toti il stiu de frica.

Cand vine momentul dezvaluirilor oamenii sunt necrutatori,mai ales prietenii celui executat in mod deosebit ca in basm unde calul este cel care il pe Spin. Cele 5 aparitii bizare se comparta,vorbesc si se ceara ca niste tarani humulesteni si in plus fiecare schita de portret cuprinde o trimitere la fiinta umana:
- Gerila-o dihanie de om
- Flamanzila-o namila de om
- Setila-o aratare de om
- Ochila-o schimonositura de om
- Lungila-pasar-o pocitanie de om

Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creanga deoarece definesc o trasatura dominanta de caracter care-i individualizeaza in mod sugestiv:
Setila pote fi betivul satului.
Flamanzila taranul lacom si mancau.
Ochila cel care vede tot-curiosul
Gerila “cel care umbla si vara infofolit si tot se vaita de frig”
Pasara-lungila-

4. Personajele sunt vazute prin supradimensionare iar trasaturile lor sunt grotesti:”O schimonositura de om avea in frunte numai un ochiu,mare cat o sita,si cand il deschidea nu vedea nimica,da chiar peste ce apuca iar cand il tinea inchis,dar fie zi,fie noapte spunea ca vede cu dansul si in maruntaiele pamantului”

5. In basm apar ecouri din mitologia universala:
- ursul care pazeste salatile simbolizeaza in mitologia nordica clasa razboinicilor;
- apa din fantana in care este pusa fiertura de somnoroasa poate simboliza Apa Lete a uitarii;
- cerbul a carui privire poate ucide din mitologia greaca iar perla pe care o poarta in frunte aminteste de perla frontala din simbolismul hindus care le confera luptatorilor atributul nemuririi.

6.Prezenta unor personaje deghizate.
Spanul poate fi nu numai un element malefic ci si un pedagog deghizat care il auta pe tanar sa se maturizeze.Tanarul trebuie sa devina apt pentru a-si intemeia o familie,trebuie sa aiba capacitatea de a conduce si de asemenea sa pastreze un secret si sa-si mentina cuvantul dat.

Harap-Alb este un flacau supus initierii.Intamplarile prin care acesta trece pot reprezenta greutatile pe care un tanar le poate intampina si care il pot ajuta in formarea lui ca om. Din acest puct de vedere putem considera povestea lui Harap-Alb de I.Creanga un Bildux roman. « mai multe referate din Romana