Harap-Alb - Bacalaureat
5x puncte
categorie: Religie
nota: 8.52
nivel: Liceu
Din acest motiv critica a observat că nu există un pol negativ real în opera lui Creangă. Personajele care simulează forțele malefice au o funcție bine determinată: chiar dacă par adversari sau „impostori” – Spânul – ele au rolul de a-l pune în diverse situații pe protagonist, menite să deruleze procesul de maturizare.
De aceea adevărata intrigă se dovedește[...]
DOWNLOAD REFERAT
De aceea adevărata intrigă se dovedește[...]
Preview referat: Harap-Alb - Bacalaureat
De aceea adevărata intrigă se dovedește apariția Spânului și nesocotirea sfatului dat de crai fiului său. Substratul acestei intrigi este de fapt lipsa de experiență a mezinului „boboc în felul lui la trebui de aistea”. Toată experiența maturizării este descrisă într-o buclă experimentală: ea începe cu faptul că nu reuștește să distingă aparența de esență – adevărata față a Spânului (dincolo de vorbele mieroase) și se încheie când distinge fata împăratului de dublul acesteia.
Ritualic și simbolic în același timp, bucla e marcată de o moarte aparentă a eroului (scena coborârii în fântână și apoi învierea de către fata împăratului Roș prin practici magice (scenă în care scapă și de statutul de slugă)). Însuși numele personajului principal – Harap-Alb (slugă albă) este dovada procesului de evoluție spirituală pe care îl suferă – oximoronul sugerează trecerea de la întuneric spre lumină, fixând și punctul final în care eroul ajunge ca summum probabil Împăratul Alb.
La îmbogățirea conflictului nu participă confruntarea cu o lume fantastică încărcată malefic. Personajele ajutătoare corespund oarecum schemei tradiționale, dar sunt puternic ancorate în realitatea convențională.
Prezența Sfintei Duminici oferă dimensiune miraculoasă operei prin simultaneitatea existenței în planul eteric și terestru. Insectele sunt înzestrate cu puteri fabuloase – așa cum sunt și animalele cu care urmează să se confrunte Harap-Alb (albinele, ursul). Dincolo de încărcătura simbolică s-a remarcat la nivelul acestor probe corespondența cu diverse ocupații obișnuite pentru spațiul românesc: grădinărit, vânătoare.
Planul fabulos este susținut cel mai bine prin existența celor cinci monștri care se dovedesc prieteni de nădejde pe parcursul drumului. Prima probă la care este supus Harap-Alb face parte din funcțiile donatorului: bătrânul crai și sfânta Duminică par să-și unească forțele pentru a dovedi calitatea de ALES a celui mai mic dintre fii, oferindu-i însemnele: hainele, armele și calul tatălui.
Pe parcursul călătoriei inițiatice, Harap-Alb pierde statutul de ales, odată cu cel de-al doilea conflict – întâlnirea cu Spânul. În mod paradoxal, sarcinile pe care le primește ca „Slugă” sunt cele la care ar trebui să facă față ca nepot al Împăratului Verde. Probele seamănă cu cele la care sunt supuși eroii mitici: atât prin trimiterile simbolice, cât și prin numărul acestora: „aducerea sălăților din grădina ursului”, obținerea capului și pieii de cerb cu nestemate, aducerea fetei Împăratului Roș.
Până la aducerea fetei, eroul trebuie să față față alături de cei cinci prieteni monstruoși celor trei probe ale Împăratului Roș: să reziste în casa de foc (cuptor) și să facă față „ospățului regesc”; să aleagă boabele de mac de firele de nisip și să găsească fata de împărat, o adevărată „farmazoancă”.
Când conflictul este închis, prin recunoașterea fetei de împărat (proba supremei maturității), se împlinește și revenirea ritualică la statutul inițial. Această a șaptea probă este realizată prin unirea forțelor principalelor personaje ajutătoare: calul și turturica aduc apa vie și apa moartă și cele trei smicele de măr dulce, iar fata Împăratului Roș realizează reînvierea prin practici magice.
Momentul coincide cu anularea totală a elementelor negative din text. Ritualic și simbolic bucla experimentală începe cu faptul că fiul de crai nu reușește să distingă aparența de esență și se încrede în vorbele mieroase ale Spânului și se încheie în momentul în care el distinge adevarata fată de împărat de dublul acesteia.
În același timp, bucla este dublată de moartea aparentă a eroului (scena coborârii în fântână are echivalent în coborârea în infern la eroii mitici) și apoi de învierea operată de fata împăratului, ritual care îl scapă de statutul de slugă. « mai multe referate din Religie