Globalitatea responsabila - o stapanire a impactului mondializarii

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Globalitatea responsabila - o stapanire a impactului mondializarii

Referat despre Globalitatea responsabila - o stapanire a impactului mondializarii
Azi, globalizarea este determinat� de l�rgirea pie�ei, de deschiderea frontierelor na�ionale spre comer�, capital, informa�ie �i de urm�rirea �ndeaproape a administra�iei acestor pie�e �i a consecin�elor lor asupra popula�iei. S-a �nregistrat un progres mai important �n normele, standardele, politicile �i institu�iile legate de pie�ele deschise globale, dec�t fa�� de cele legate de popula�ie �i drepturile sale. Este necesar un acord �n ceea ce prive�te etica universal� prev�zut� �n Declara�ia Universal� a Drepturilor Omului. Pie�ele concuren�iale ar putea fi garantul optim al eficien�ei, dar nu �i al echit��ii.

Liberalizarea �i privatizarea pot fi un pas spre pie�e concuren�iale, dar nu �i un garant al lor. Multe activit��i �i bunuri care �mpiedic� dezvoltarea uman� sunt realizate �n afara pie�ei, dar acestea sunt limitate de presiunile exercitate de competi�ia global�. Exist� o limit� fiscal� asupra bunurilor publice, o limit� de timp asupra activit��ilor de �ngrijire medical� �i o limit� de interes asupra mediului. C�nd pia�a merge prea departe, domin�nd rezultatele sociale �i politice, �ansele �i recompensele globaliz�rii se r�sp�ndesc �n mod inegal �i inechitabil, concentr�nd puterea �i c�tigul �ntr-un grup bine definit de oameni, de na�iuni sau corpora�ii, marginaliz�ndu-le pe altele. C�nd pia�a �i dep�e�te atribu�iile, instabilit��ile apar �n boom-ul economic �i faliment, ca de pild� crizele financiare din Asia de Est �i repercursiunile lor asupra lumii �ntregi, reduc�nd produc�ia global� la 2 trilioane de dolari �n 1998-2000. C�nd motivele legate de profit a celor implica�i �n pia�� ies de pe f�ga�ul normal, acestea pun sub semnul �ntreb�rii moralitatea oamenilor �i sacrific� respectul fa�� de dreptate �i drepturilor omului.

Dezideratul globaliz�rii �n noul secol nu este s� stopeze expansiunea pie�elor globale. Dezideratul este s� se g�seasc� reguli �i institu�ii pentru a asigura o administrare mai solid� pe plan local, na�ional, regional �i global, s� conserve avantajele pie�elor globale �i ale competi�iei, dar totodat� s� asigure spa�iul suficient resurselor umane, comunitare �i ambiante pentru a confirma faptul c� globalizarea ac�ioneaz� pentru oameni, nu numai pentru profit. Globalizarea trebuie s� promoveze eficien�a prin liberalizarea pie�elor na�ionale �i prin retragerea statului din activit��ile economice, incluz�nd o restructurare a sistemului de ajutor social. Ceea ce accelereaz� integrarea sunt inova�iile recente din tehnologia informa�ional� �i comunica�ional�. Dar, integrarea global� este realizat� �nc� par�ial pentru c� pia�a muncii are restric�ii fa�� de cei necalifica�i.

Ast�zi, lumea are mai multe posibilit��i fa�� de acum 20, 50 sau 100 de ani. Rata mor�ii infantile a sc�zut la jum�tate din 1965 �i se a�teapt� ca un copil n�scut ast�zi s� tr�iasc� cu 10 ani mai mult dec�t unul n�scut �n acele timpuri. �n ��rile �n curs de dezvoltare cifra �nscrierilor �n �nv���m�ntul primar �i secundar s-a dublat, �n timp ce rata instruc�iei la adul�i a crescut de la 48% �n 1970 la 72% �n 1997. Cele mai multe state sunt acum independente �i mai mult de 70% din popoarele lumii au un regim democratic pluralist.

Lumea este mai prosper�, iar veniturile pe cap de locuitor s-au triplat �i PIB-ul global a crescut de 9 ori, de la 3 bilioane dolari la 30 bilioane dolari �n ultimii 50 de ani. Procentajul de oameni care se bucur� de o dezvoltare uman� medie a crescut de la 55% �n 1975 la 66% �n 1997, �i procentajul de oameni care cunosc o dezvoltare uman� modest� a sc�zut de la 20% la 10%. �n ciuda progresului uria� din secolul XX, lumea de azi se confrunt� cu probleme nerezolvate referitoare la lipsuri �i inegalitate, care determin� mari decalaje �ntre ��ri �i regiuni.

Posibilit��ile �i beneficiile globaliz�rii trebuie s� fie �mp�rt�ite mult mai puternic. Din 1980 multe ��ri au avut privilegiul �i posibilitatea globaliz�rii economice �i tehnologice. Dincolo de ��rile industriale, cele nou industrializate sunt: Chile, Rep. Dominican�, India, Mauritania, Polonia, Turcia �i multe altele av�nd leg�turi cu pie�ele globale, atr�g�nd investi�ii str�ine �i fiind avantajate de progresul tehnologic. Dezvoltarea exportului �n cazul lor cre�tea �n medie anual cu mai mult de 5%.

La cealalt� extrem� se afl� ��ri care beneficiaz� mai pu�in de pie�e largi de desfacere �i tehnologie avansate: Madagascar, Nigeria, Federa�ia Rus�, Tajinkistan �i Venezuela. Aceste ��ri devin din ce �n ce mai marginalizate (paradoxal, multe dintre ele sunt puternic integrate, cu exporturi de aproximativ 30% de PIB pentru Africa sub-saharian� �i doar 19% pentru OCDE). Dar aceste ��ri nu renun�� la excentricit��ile pie�elor globale, m�rfurile de uz curent sc�z�nd la cel mai mic pre� pe care l-au avut vreodat� �ntr-un secol �i jum�tate. Ele au �nregistrat o mic� cre�tere �n exporturi �i nu au atras nici un investitor str�in. Pe scurt, ast�zi, posibilit��ile de globalizare sunt distribuite �n mod inegal �ntre ��ri �i na�iuni.

Dac� posibilit��ile de globalizare nu sunt distribuite mai atent, cre�terea nereu�it� din ultimele decenii va continua. Mai mult de 80 de ��ri �nc� au pe cap de locuitor venituri mai mici dec�t aveau cu o decad� sau mai multe �n urm�. �n timp ce 40 de ��ri au �nregistrat o cre�tere a venitului mediu pe cap de locuitor cu mai mult de 3% pe an, din 1990, 55 de ��ri, cele mai multe din Africa Sub-Saharian� �i Europa de Est au �nregistrat un declin �n ceea ce prive�te venitul pe cap de locuitor.

Mul�i oameni ignor� �ansele de �ncadrare �n munc�. Pia�a global� de munc� caut� din ce �n ce mai mult speciali�ti cu �nalt� calificare, dispu�i la o mare mobilitate �i pl�ti�i generos. Dar pia�a pentru muncitori necalifica�i este puternic limitat� de barierele na�ionale.
Inegalitatea a crescut �n multe ��ri de la �nceputul anilor ’80. �n China diferen�ele se ad�ncesc �ntre regiunile de coast� orientate spre export �i interior: indexul de s�r�cie este sub 20% �n provinciile de coast�, dar mai mare de 50% �n interior (Guizhou). ��rile din Estul Europei �i Comunitatea Statelor independente (CSI) au �nregistrat cele mai mari cre�teri �n coeficient Gini, o m�sur� a inegalit��ii venitului. ��rile Organiza�iei pentru Cooperare �i Dezvoltare Economic� (OCDE) au �nregistrat de asemenea mari cre�teri �n inegalitate dup� 1980 (Suedia, Regatul Unit, S.U.A.).

De asemenea, a crescut inegalitatea �ntre state. Decalajul de venit dintre 1/5 din popula�ia tr�ind �n cele mai bogate ��ri ale lumii �i 1/5 din cele mai s�race ��ri a fost de 74 la 1 �n 1997, urc�nd de la 60 la 1 �n 1990 �i de la 30 la 1 �n 1960. �n secolul al XIX-lea inegalitatea a crescut vertiginos �n ultimele 3 decenii, �ntr-o epoc� de integrare global� rapid�: decalajul de venit dintre ��rile de frunte �i cele de jos a crescut de la 3 la 1 �n 1820, la 7 la 1 �n 1870 �i 11 la 1 �n 1913. Pe la sf�r�itul anilor ’90, 1/5 din popula�ia tr�ind �n ��rile cu un venit foarte mare avea:
- 86% din PIB-ul mondial – cincimea de jos avea doar 1%;
- 82% din pie�ele de export mondial – cincimea de jos avea doar 1%;
- 68% din investi�ia str�in� direct� – cincimea de jos avea doar 1%;
- 74% din liniile telefonice mondiale, mijlocul de baz� de ast�zi – cincimea de jos avea 1,5%.

Unii au pronosticat convergen��, totu�i ultima decad� a ar�tat o concentra�ie cresc�nd� a venitului, resurselor �i bog��iilor �ntre popula�ie, corpora�ii �i ��ri:

��rile OCDE cu 19% din popula�ia global� au 71% din comer�ul global �n bunuri �i servicii, 58% din investi�iile directe �i 91% din cei conecta�i la Internet. Toate aceste tendin�e nu sunt consecin�ele inevitabile ale integr�rii economice globale, dar ele au neglijat administrarea global� urm�rind doar c�tigurile. Globalizarea creeaz� noi amenin��ri securit��ii umane, at�t �n ��rile bogate, c�t �i �n cele s�race. « mai multe referate din Economie