Geto-dacii - stramosii poporului roman

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 0.00

nivel: Liceu

In societatea geto-daca din secolul al IV-lea i.Hr. s-au petrecut structurari ce au dus la conturarea unei aristocratii tribale, din mijlocul careia s-au ridicat unele capetenii care detineau o pozitie militara si economica mai de seama. Cu aceasta aristocratie (tarabostes - nume traco-getic al nobililor) intretineau legaturi comerciale negustorii greci din coloniile de la Pontul Euxin, de la Mare[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Geto-dacii - stramosii poporului roman

In societatea geto-daca din secolul al IV-lea i.Hr. s-au petrecut structurari ce au dus la conturarea unei aristocratii tribale, din mijlocul careia s-au ridicat unele capetenii care detineau o pozitie militara si economica mai de seama. Cu aceasta aristocratie (tarabostes - nume traco-getic al nobililor) intretineau legaturi comerciale negustorii greci din coloniile de la Pontul Euxin, de la Marea Adriatica si din alte centre elenice.

Arta "princiara", asa de concret documentata prin importante tezaure de aur si argint, din morminte sau din alte descoperiri ca acelea de la Agighiol (judetul Tulcea), Baiceni (judetul Iasi), Craiova, Peretu (judetul Teleorman), Poiana Cotofenesti (judetul Prahova) de unde provine binecunoscutul coif de aur, o capodopera a artei traco-getice, toate apartin varfurilor aristocratiei autohtone si dand masura unei vieti de bunastare si de fast.

Catre sfarsitul secolului al III-lea si indeosebi in secolul al II-lea i.Hr., se constata in toata aria de locuire a geto-dacilor o crestere a populatiilor. Hartile intocmite cu asezarile deschise, cu cele fortificate, cu cetati, necropole (cimitir subteran in antichitate, nekropolis - cetatea mortilor) si morminte izolate, oglindesc acest fenomen important demografic.

La baza progreselor realizate in aceasta perioada in toate domeniile vietii materiale si spirituale a stat, in primul rand, metalurgia fierului, a carei dezvoltare a fost favorizata de bogatia minereului de fier si de stapanirea procedeelor tehnologice avansate de catre maestrii locali. In multe regiuni au fost descoperite cuptoare pentru reducerea minereului, cat si unelte specializate in prelucrarea fierului.

In procesul reducerii minereului s-a constatat ca dacii erau in posesia unor cunostinte superioare acelora ale celtilor. Mesterii locali au folosit, de asemenea, si argintul, creand opere de mare valoare artistica. Au fost descoperite multe tezaure de argint (fibule, coliere, bratari, pandantive, lanturi, vase elegante, etc.), asociate uneori cu monede, care ajuta datarea. Unele obiecte de lux erau din argint aurit. Dacii au creat deopotriva si remarcabile obiecte de arta lucrate din fier si frumos impodobite, spre exemplu, invelisul scutului descoperit in cetatea Piatra Rosie din Muntii Orastiei, avand un decor cu motive ornamentale vegetale, zoomorfe si cu caracter geometric, de veche traditie.

Inca inainte de epoca lui Burebista, geto-dacii si-au organizat viata sociala in jurul unor asezari fortificate, dar o adevarata arhitectura de piatra, o caracteristica de fort a civilizatiei dacice, se va dezvolta in perioada clasica a acesteia, adica in secolul I i.Hr. si in secolul I d.Hr, deci in vremea celor doua mari personalitati ale geto-dacilor: Burebista si Decebal.

Stirile oferite de izvoarele literare privind secolele III-II i.Hr. sunt completate si de o arta categorie de izvoare. Este vorba de cele numismatice, pe baza carora s-a putut stabili ca geto-dacii au avut o monetarie proprie (prototipul monetar fusese luat dupa moneda macedoneana). Studii aprofundate au determinat tipuri specifice de monede traditionale geto-dacice si s-au intocmit hartile de raspandire a acestora, care corespund unei formatiuni social-politice, de caracter unional-tribal, premergatoare statului dac centralizat de Burebista.

Moneda, legaturile comerciale cu negustorii greci si romani, dezvoltarea mestesugurilor si exploatarea unei bogatii naturale, cum era sarea, a dus la sfaramarea legaturilor gentilice, trecandu-se la constituirea comunitatilor teritoriale, care au facilitat inchegarea politica a statului din vremea lui Burebista si Decebal.

In documentarea numismatica se intrevad patru asemenea formatiuni, A©care in raport cu statul dac creat de Burebista pot fi considerate prestataleA>> una in partea centrala a Munteniei, a doua in nord-estul Munteniei si sudul Moldovei, a treia in Oltenia cu intindere si la nord de Carpati si a patra in Transilvania, pe Muresul mijlociu, si altele, dar, oricum, particularitatile oricarui tip monetar regional indica o unitate in diversitate, ce se regaseste si in alte sectoare.

Progresele inregistrate in dezvoltarea culturii materiale si spirituale a geto-dacilor au creat premisele obiective ale trecerii la o faza superioara de organizare, cu caracter politic: STATUL.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.