Gestionarea deseurilor nepericuloase din Municipiul Moinesti

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Gestionarea deseurilor nepericuloase din Municipiul Moinesti
Se va urmări:
- punerea în funcțiune și îmbunătățirea sistemului de colectare selectivă și transport a deșeurilor menajere;
- colectarea selectivă și transportul deșeurilor menajere și reducerea impactului produs asupra factorilor de mediu;
- colectarea și valorificarea deșeurilor neatractive ec[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Gestionarea deseurilor nepericuloase din Municipiul Moinesti

Referat despre Gestionarea deseurilor nepericuloase din Municipiul Moinesti
Se va urmări:
- punerea în funcțiune și îmbunătățirea sistemului de colectare selectivă și transport a deșeurilor menajere;
- colectarea selectivă și transportul deșeurilor menajere și reducerea impactului produs asupra factorilor de mediu;
- colectarea și valorificarea deșeurilor neatractive economic dar cu impact major asupra mediului: PET-uri, mase plastice.

Aceste lucruri vor fi susținute prin:
- stabilirea operatorilor de colectare si transport a deșeurilor menajere;
- conștientizarea și educarea populației privind colectarea selectivă a deșeurilor;
- acordarea de bonificații, training;
- achiziționarea și dotarea localităților cu recipienți pentru colectarea selectivă;
- asigurarea finanțelor interne și externe;
- îmbunătățirea mijloacelor de transport specializate și utilaje pentru deșeurile menajere;

Necesitatea reciclării tuturor materialelor refolosibile este determinată atât de faptul că orice material pe care-l aruncăm își are prețul său, nu numai pentru noi, ci și pentru generațiile viitoare, cât și de conștientizarea faptului că există limite la cât de mult ne poate oferi pământul și la cât de mult poate absorbi el poluarea.[1]

CAPITOLUL 1
Deșeurile
1.1. DEFINIȚIE
Deșeurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitățile economice, menajere si de consum.

1.2. CLASIFICAREA DEȘEURILOR
Există mai multe tipuri de deșeuri:
- Deșeuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consum;
- Deșuri de producție - deseuri rezultate în urma unor procese tehnologice;
- Deșeuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediul înconjurator. Din acestea fac parte deseurile toxice si inflamabile, explozive, corozive, infectioase si altele.
- Deșeuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si îngrijirea animalelor.
- Deșeuri de construcție – sunt cele formate la întreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructie.

Deșeurile toxice se clasifica dupa categoria de toxicitate:
I categorie – extrem de periculoase (deseurile cu continut de plumb si compusii lui, deseuri de cianura, unele chimicalele si pesticidele inutilizabile si interzise etc.);
II categorie – nocivitate înalta (deseurile cu continut de vanadiu, deseurile petroliere etc.);
III categorie – nocivitate medie (slamul petrolier, deseurile de la producerea colorantilor, pigmentilor, vopselelor si lacurilor, emulsii si lichide);
IV categorie – nocivitate redusa (sedimentele decantate rezultate din epurarea chimica sau electrocoagularea, materialele uzate, lampile cu mercur etc.).

Efecte ale deșeurilor toxice
- Deșeurile pot polua solul, aerul, apa de suprafată sau pânza freatică.
- Poluarea solului poate afecta oamenii, plantele si animalele.
- Noroiul din canalizările municipale poate contine elemente toxice dacă deseurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. Dacă noroiul este folosit ca îngrăsământ, aceste elemente ar putea contamina câmpurile cultivate.
- Substantele toxice pot fi absorbite de plante, ajungând la animalele care au păscut acolo si chiar la oameni.
- Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice.
- Evaporarea de solventi toxici din vopsele si din agentii de curătare este o problemă comună.

- Poluarea râurilor si lacurilor, dacă este suficient de toxică, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumulează în oase si dinti, prea mult fluorid în apă putând cauza probleme ale oaselor si dintilor.
- Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili în grăsimi decât în apă. Astfel, aceste substante se găsesc în concentratii mici în apă, însă în concentratii mai mari în insecte si alge si în concentratii si mai mari în pesti, păsările si oamenii care se hrănesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.

- Chiar si poluarea care nu este toxică poate omorî. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc în lacuri si râuri. Când algele cresc, în prezenta luminii solare, produc oxigen; insă dacă algele cresc prea mult sau prea rapid, consumă mari cantităti de oxigen atunci când soarele nu străluceste si când au început să decadă. In final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viată; unele creaturi putând fi otrăvite de toxinele continute de alge. Acest proces de supracrestere a numărului de alge, numit eutrificatie, poate omorî viata din lacuri si râuri.; in unele cazuri, anumite alge pot otrăvi chiar si apa potabilă.

- Poluarea cu nitriti a condus la cresterea îmbolnavirilor sistemului nervos, îmbolnavirilor de hipertensiune înalta, boli ale ficatului, boli aspiratorii acute. Au loc schimbari esentiale ale starii sanatatii copiilor. În teritoriile puternic poluate cu nitrati copii sufera de 10 ori mai frecvent de boli ale organelor hematopoetice, de 9 ori de anemie, de 4,4 ori ale de boli ale organelor respiratorii, de 11 ori de boli de piele, de 5,5 ori de anomalii congenitale si de 18 ori de boli peritonice.

- Toate aceste date trebuie sa serveasca argumente pentru constientizarea populatiei privind dauna adusa sanatatii în rezultatul poluarii mediului cu nitrati.
- Poluantii subterani pot fi cărati de cursurile de apă subterane. Aceste deseuri formează coloane lungi de contaminanti, care pot ajunge la suprafată dacă apa iese printr-un izvor sau fântână.
- Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. De asemenea, în aceste coloane de deseuri se pot întâlni si ioni toxici de metal.

1.3. DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR
Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, recuperare si eliminare a deseurilor.
Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia generatorului. Incepand cu anul 1995, colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile si cantitatile de deseuri s-a facut în conformitate cu cerintele europene de clasificare (Catalogul European al Deseurilor, înlocuit in anul 2002 cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase) si de raportare la EUROSTAT si la Agentia Europeana de Mediu (prin reteaua EIONET).

1.3.1. PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE
Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate în cele ce urmeaza:
- principiul protectiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabila” si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

- principiul masurilor preliminare , corelat cu principiul utilizarii BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.

- principiul prevenirii – stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu.

- principiul poluatorul plătește, corelat cu principiul responsabilității produc atorului si cel al responsabilit atii utilizatorului – stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel încât costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora.

- principiul substituției – stabileste necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel aparitia deseurilor periculoase.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.