George Cosbuc - repere

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: George Cosbuc - repere

Originalitatea creaþiei lirice a lui Coºbuc constã în inovaþia prozodicã ºi mai ales în acordul perfect dintre conºtiinþa poetului ºi aspiraþiile poporului sãu, aºa cum însuºi mãrturisea:”Sunt suflet în sufletul neamului meu/ªi-i cant bucuria ºi-amarul/[…]/Sunt inimã-n inima neamului meu/ªi-i cânt ºi iubirea ºi ura.”(“Poetul”)

Din punct de vedere compoziþional, George Cãlinescu remarcã o particularitate ineditã a poeziei lui Coºbuc ºi anume lirismul obiectiv. Prin aceastã nouã tehnicã liricã se realizeazã o nouã poezie obiectivã, în afara conºtiiinþei eului liric ºi independent de ea, cu alte cuvinte, comunicarea stãrilor, sentimentelor ideilor acestuia se face prin intermediul altor personaje , dar atitudinea creatorului rãmâne liricã. Cele douã balade “Nunta Zamfirei” ºi “Moartea lui Fulger” sunt “numai superficial epice”, alcãtuite din “niºte monoloage” care ilustreazã “lirismul în forma aceasta obiectivã”, un mecanism al “miºcãrilor sufleteºti” manifestate în cele douã evenimente din viaþa omului :nunta ºi moartea.

Tudor Vianu distinge mai multe ipostaze ale liricului:lirica subiectivã ilustreazã simþirea personalã a poetului, lirica mãºtilor exprimã concepþiile lui “sub o mascã strãinã” ºi lirica rolurilor semnificã identificarea totalã, contopirea eului liric cu un personaj. Aceasta din urmã este foarte asemãnãtoare cu lirismul obiectiv, prin apropierea de genul dramatic, operele respective fiind realizate sub forma unor monoloage ºi putând fi reprezentate pe scenã.
Un rol de seamã în dezvoltarea culturii româneºti l-a avut G. Coºbuc ºi prin participarea sa la conducerea unor importante reviste, dovedind, în acest sens, o evidentã vocaþie publicisticã.

Experienþei dobândite la “Tribuna” se va adãuga munca în redacþia revistei “Lumea ilustratã”, publicaþie cu caracter enciclopedic, editatã la Bucureºti, bilunar în anul 1896. Din conducere fac parte: Coºbuc, D. Stãnescu ºi I.I. Roºca. La Bucureºti, George Coºbuc a mai fãcut parte ºi din conducerea revistelor “Vatra” (1894), “Foaie interesantã” (1897), “Sãmãnãtorul” (1901) ,“Viaþa literarã”, “Organ literar pentru toþi românii”.In ultima revista menþionatã i-au apãrut cele mai reprezentative poezii, reunite apoi în volumul Fire de tort (1896): Mama, ªtefãniþã Vodã, Lupta vieþii, Paºa Hassan, Doina, Scara, Iarna pe uliþã, Dragoste învrãjbitã, Fata mamei, Noi vrem pãmânt, In opressores.

Semãnãtorul apare la 2 decembrie 1901. Directori (pânã în ianuarie 1903): Al. Vlahuþã ºi G. Coºbuc. În editorialul intitulat Uniþi, ca ºi în articolul lui Vlahuþã, Primele vorbe, G. Coºbuc formula programul revistei: „promovarea unei literaturi care sã stea în mijlocul istoriei ºi tradiþiei”, combaterea importului de literaturã ºi de idei strãine spiritului românesc, rãspândirea în popor a culturii, necesitatea existenþei unui ideal: „Ne strângem, cu credinþã ºi cu dragoste, în jurul aceluiaºi stindard, stindard de pace, de înseninare ºi de înfrãþire intelectualã, de apostolicã muncã pentru dezmorþirea inimilor care tânjesc, pentru redeºteptarea avântului de odinioarã în sufletele româneºti, pentru chemarea atâtor puteri risipire la o îndrumare mai sãnãtoasã, la sfânta grijã a întãririi ºi a înãlþãrii neamului nostru”.'

Revista avea sã adune în jurul sãu pe Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, ªt. O. Iosif, D. Anghel, I. Slavici, Octavian Goga, Ilarie Chendi, I. Agârbiceanu, Elena Farago, V. Pârvan ºi alþii. Coºbuc ºi Vlahuþã s-au retras dupã un an (decembrie 1902), revista fiind redactatã, în continuare, de I. Chendi ºi ªt. O. Iosif, pânã la preluarea conducerii de cãtre N. Iorga (1905-1906), care va reformula doctrina sãmãnãtoristã întemeiatã pe revalorificarea tradiþiilor istorice ºi ale folclorului.

Ultima revistã sub direcþia lui Coºbuc este Viaþa literarã, înfiinþatã la 1 ianuarie 1906, în colaborare cu I. Gorun, la care secretar de redacþie a fost I. Chendi. În articolul de fond Un prim cuvânt se propune editarea unei reviste care sã ofere cititorilor „o icoanã cât mai credincioasã ºi mai întreagã a vieþii noastre literare ºi artistice în desfãºurarea ei” ºi „sã informeze publicul cititor despre tot ce este manifestare a vieþii literare ºi artistice, prin cronici ºi bibliografii”.

Publicaþia îºi propune sã acorde prioritate talentului, ºi nu moralitãþii în artã, idee susþinutã de Iorga: „Coloanele acestea se vor deschide tuturor scriitorilor noºtri - ºi nici unul nu va gãsi aici vreo constrângere a talentului sãu. Pe colaboratorii noºtri noi nu-i vom întreba de curent sau program - îi vom întreba însã de talent”. Pânã în luna mai, când nu va mai fi în conducerea revistei, Coºbuc va publica aici poeziile: Bordei sãrac, O poveste veselã, Umbrã, Tricolorul, Cuscri, precum ºi câteva pagini de prozã. « mai multe referate din Romana