Generalitati infectii chirurgicale

5x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.84

nivel: Facultate

Infectiile plagilor chirurgicale se clasifica in infectii superficiale (situate desupra fas-ciei musculare) si infectii profunde (subfasciale). Infectiile superficiale (incizionale) apar la nivelul inciziei in primele 30 de zile postoperatorii si intereseaza pielea sau tesutul subcutanat suprafascial, fiind caracterizate prin urmatoarele aspecte: drenaj purulent la nivelul inciziei sau al drenului[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Generalitati infectii chirurgicale

Infectiile plagilor chirurgicale se clasifica in infectii superficiale (situate desupra fas-ciei musculare) si infectii profunde (subfasciale). Infectiile superficiale (incizionale) apar la nivelul inciziei in primele 30 de zile postoperatorii si intereseaza pielea sau tesutul subcutanat suprafascial, fiind caracterizate prin urmatoarele aspecte: drenaj purulent la nivelul inciziei sau al drenului suprafascial, cu deschidere deliberata a plagii de catre chirurg in cazul izolarii de germeni pe mediile de cultura din fluidul recoltat (acesta poate fi insa aseptic).

Infectiile profunde apar la nivelul cicatricei postoperatorii in primele 30 de zile postoperatorii in cazul absentei vreunui material prostetic sau in primul an postoperator in cazul plasarii de implanturi, infectia intere-sand tesuturile sau spatiile situate sub fascia musculara si fiind caracterizata prin ur-matoarele particularitati evolutive: dehiscenta spontana sau deschidere deliberata a plagii in caz de febra si/sau durere localizata, identificarea constituirii unui abces local, depistare a infectiei prin investigatii paraclinice.
ETIOPATOGENIE

Clasic se considera infectia chirurgicala ca o rezultanta a interactiunii dintre agresivitatea agentului patogen (microb, virus, fung, parazit) si capacitatea de aparare a organismului prin factori locali care impiedica multiplicarea agresorului. Modern se considera insa, ca pe langa anumite conditii locale favorabile dezvoltarii infectiei (in cazul pacientilor diabetici, obezi, cu prezenta de colectii sngvine rezultate in urma traumatismelor, etc.), amploarea raspunsului organismului, independent de prezenta, numarul si caracteristicile de agresivitate ale agentilor patogeni, ca si de controlul medical al infectiei, poate reprezenta elementul determinant pentru prognosticul pacientilor chirurgicali aflati in stari foarte critice (vezi SIRS - sindromul de raspuns inflamator sistemic).

In ce priveste determinantii infectiei, acestia sunt reprezentati de:
1. Patogenicitatea microbiana este rezultatul interactiunii dintre virulenta agentului patogen si capacitatea defensiva a gazdei (pot fi intalnite infectii potential letale la indivizi cu mecanisme de aparare sever compromise date de germeni altfel incapabili de a produce infectie). Prezenta peretelui incapsulat, intalnit in cazul unor bacterii (Streptococcus pneumoniae, Klebsiella pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Sta-phylococcus aureus, Salmonella typhi) sau fungi (Histoplasma capsulatum, Candida albicans, Cryptococcus neoformans), le confera acestora rezistenta la actiunea de fa-gocitoza.

Alti germeni (Mycobacterium tuberculosis, Aspergillus flavus, Toxoplasma gondii) rezista la actiunea de digerare intracelulara prin enzime lizozomale prezenta altfel dupa producerea fagocitozei, lizozomii neputand sa fuzioneze cu fagozomul. Unele bacterii (Clostridium, Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes) elabo-reaza exotoxine (enzime care lezeaza sau distrug celulele gazdei si promoveaza invadarea tesuturilor de catre germeni), in timp ce altele (Clostridium tetani, Clostri-dium botulinum) sintetizeaza neurotoxine care altereaza transmisia neurala normala).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.