Genele si ADN

2x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.01

nivel: Liceu

Genele si ADN-ul reprezinta noutati pentru noi. Povesti despre clonari, mancare modificata genetic, copii proiectati si testarea ADN-ului aparpe primele pagini aproape in fiecare zi.
In ultimi 50 de ani, geneticienii au trecut dincolo de intelegerea genelor si a ADN-ului, si au invatat cum sa le schimbe sau sa le ,,modifice genetic''.Aceasta inseamna ca ei pot schimba modul in care fiintel[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Genele si ADN

Genele si ADN-ul reprezinta noutati pentru noi. Povesti despre clonari, mancare modificata genetic, copii proiectati si testarea ADN-ului aparpe primele pagini aproape in fiecare zi.
In ultimi 50 de ani, geneticienii au trecut dincolo de intelegerea genelor si a ADN-ului, si au invatat cum sa le schimbe sau sa le ,,modifice genetic''.Aceasta inseamna ca ei pot schimba modul in care fiintele functioneaza si pot inventa noi varietati de animale si plante.Genetica este,de asemenea, in spatele multor inventii si descoperiri.
Genele sunt instructiunile care-i fac pe oameni, animale si plante sa functioneze. Ele se gasesc in interiorul celulelor din care sunt alcatuite toate fiintele. Genele sunt alcatuite dintr-un element chimic numit ADN. Astfel, ,,genele noastre'' inseamna deseori acelasi lucru.
Mult timp, oamenii de stiinta nu au stiut cum functioneaza fiintele. Genele si ADN-ul au fost intelese abia in ultimii o suta de ani. Astazi, oamenii de stiinta care se ocupa de gene cunosc multe lucruri despre modul in care functioneaza genele sicum controleaza ele celulele si intreaga viata a fiintelor vii.
Multi oameni sunt ingrijorati de avansare geneticii. Ei cred ca alterarea genelor si schimbarea fiintelor ar putea fii periculoasa. Multi oameni protesteaza impotriva unor tipuri de genetica.

Geneticienii au descoperit cu ajutorul cunostintelor despre gene si ADN urmatoarele:

-reprezentarea genomului:oamenii de stiinta au alcatuit o harta a genomului uman. Acesta este setul complet al genelor de care este nevoie pentru a crea si a face sa functioneze o fiinta umana.

-clonarea:oamenii de stiinta au folosit genetica pentru a face clone ale multor tipuri de plante si animale .

-copii proiectati:unele boli pot fii transmise de la parinti la copii. Medicii pot ajuta un cuplu sa aiba un copil sanatos, verificand celulele inainte ca acesta sa inceapa sa creasca.

-modificarile genetice:aceasta inseamna schimbarea genelor plantelor si animalelor, pentru a le face sa functioneze diferit.De exemplu oamenii de stiinta au creat un soarece care straluceste in intuneric.

-prepararea medicamentelor:oamenii de stiinta au proiectat o bacterie modificata genetic care poate produce substante folositoare pentru organismul uman, ca insulina, care este folosita pentru a trata o boala numita diabet.

-amprenta ADN:din cauza faptului ca fiecare om are propriul ADN un test al ,,amprente ADN"poate fii folosit pentru a prinde un criminal, folosindu-se o monstra de piele sau alte celule.


Organismele vii sunt alcatuite din celule microscopice. Un om are, de exemplu, pana la 100 de trilioane de celule. O celula obisnuita are un nucleu, sau unitate de control, cu un set de gene in interior. Ele controleaza celula dandu-i instructiuni.


Fiecare specie sau tip de organism viu are setul sau de gene in interiorul celulelor. Ele fac ca speciile sa creasca si sa functionefe intr-un mod specific. Iata de ce oamenii, cainii si caracatitele, de exemplu,arata diferit.


Celulele nu folosesc toate genele lor o data. In schimb, fiecare set de gene din interiorul celulelor seamana cu o carte. Cand o celula trebuie sa faca ceva, ea cauta genele de care are nevoie si urmeaza instructiunile din ele.


Cu toate ca oamenii au un set de gene umane, noi nu suntem toti la fel. De exemplu, oamenii au par, culoare a ochilor si a pieli diferite. Aceste diferente sun cauzate de micile diferente din gene. Datorita diferentelor din genele care alcatuiesc parul, acesta poate fi negru, satin, blond, roscat, drept sau cret.


Fiecare celula este o unitate autonoma, protejata de o pielita, numita membraba. In interior , o celula are o unitate de control numiat nucleu si cateva alte parti, numite organite.


Celulele lucreza pentru a mentine organismul, de exemplu producand substante numite proteine si construind celule noi cand cele batrane mor. Toate celulele dintr-un corp lucreaza impreuna pentru a mentine corpul in viata si sanatos. Nucleul unei celule arata, de obicei, ca o minge in mijlocul celulei. In el sunt depozitate genele. Fiecare nucleu din corp contine acelas set de gene.


Genele sunt alcatuite dintr-un element numit ADN. ADN-ul se aranjeaza in panglici lungi numite cromozomi. Fiecare nucleu contine 46 de cromozomi, iar genele sunt aranjate de-a lungul cromozomilor.


Cromozomii sunt siruri lungi si subtiri de ADN, dar ei de mult eori se infasoara in spirale groase si subtiri. Impreuna cu cei 46 de cromozomi din fiercare nucleu de celula contin un set complet de gene umane. Acesta inseamna ca in fiecare celula a corpului nostru exista un set complet de 30 de mii de gene umane.


ADN este prescurtarea pentru Acid Dezoxiribonucleic. Este un tip de acid slab care formeaza in mod natural o scara rasucita si lunga numita spirala dubla.


ADN-ul comtine 4 elemente numite baze. Numele lor este adenina, citozina,guanina si timina. Ele formeaza perechi numite perechi de baze. Fiecare pereche formeaza o trepta din scara ADN-ului.


O gena este partea unui cromozom, continand o secventa speciala de ADN. Intr-o gena, modelul celor 4 baze actioneaza ca un cod pentru realizarea unei anumite substante.


Nimeni nu stie de ce oamenii au 46 de cromozomi. Diferite fiinte au numere diferite de cromozomi, dar acest lucru nu este legat decat de mari si coplicate sunt ele.


De exemplu, cainii au 78, tigri au 38, musculitele de otet au 8, iar unele ferigi au 1262.


Cromozomii diferitelor specii nu sunt intotdeauna de aceeasi lungime. Salamandra are doar 24 de cromozomi, dar acestia sunt atat de lungi incat, impreuna, o salamandra are de zece ori mai mult material genetic decat omul.


Uneori, cromozomii se aranjeaza in forme groase de X. In marea parte a timpului, ei sunt doar panglici lungi si subtiri de ADN in nucleul celulei.un om de stiinta i-a descris
Ca fiind ,,asemanatori cu panglici de niste spaghete intr-un acvariu".


Cromozonii sunt la fel la femei si la barbati, cu exceptia unei dintre cele 23 de perechi.Un cromozon din ultima pereche hotaraste daca veti fi de sex feminin sau masculin.


Daca sunteti de sex feminin, ambii cromozoni din pereche sunt la fel.Dar daca sunteti de sex masculin,un cromozon este mai scurt.Acesta este numit cromozomul Y.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.