Gelozie - Mihai Eminescu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Gelozie - Mihai Eminescu

Insa, cu toate ca afectul eului este parazitat de virusul geloziei, el are o atitudine rece, distanta, privind "cu un ochi recede mort" toata gingasia, siretenia feminina, datorita formatiuniii sale sufletesti cugetative si zdruncinata de umbra mortii.Titlul poeziei are o conotatie sugestiva, trimitand direct la semnificatul conceptului de "gelozie"- sentiment chinuitor si obsedant pe care il provoaca in sufletul cuiva banuiala sau certitudinea ca fiinta iubita ii este necredincioasa.

Poezia debuteaza cu confesiunea eului catre iubita sa, careia ii dezvaluie sentimentele care i-au incercat sufletul, in momentul in care privirea i-a fost acaparata de chipul femeii.Desi numele iubitei nu este prezentat cititorilor, eul liric I se adreseaza acesteia cu apelativul "femeie", ca semn al respectului pentru dansa, si inflacarat de dorul de a creea o atmosfera ambienta, zavoraste portile sufletului care tanjeste dupa libertate si mangaiere.Astfel ca, afectul eului se lasa prada confesiunii, replicandu-I femeii acele ganduri numai de sine stiute si inchistate in diametrul cugetului, fiind ferm convins ca fiinta ei nu va intrezari prilejul de a patrunde "vreodata ilauntrul astei inimi".

Hotarat si stapan pe decizia luata, refuza sa-I ofere sufletului sansa ca acesta sa fie descoperit de iubita, actionand ca o pavaza buna impotriva atacatorilor, punand "usii mele zavoare grele", prin care sa nu acceada in "casa-mi zambirea ta din treacat".Speriat de fiorul unui "zambet din treacat", el se inarmeaza vehement cu scuturi de protectie. Eul liric adreseaza intrebari retorice pentru a afla misterul unui lucru de care s-a ferit cu ardoare "si cum? Dar intelegi tu cum?" Insa aprofunzand problema, dezleaga firul incalcit al destinului, argumentand ca sursa propriei nenorociri o constituie " acea gelozie/ cu gandurile-ti arde si inima-ti sfasaie".

Problematizand chestiunea in cauza, pune pe altarul adevarului toate particularitatile femeii care conduc spre instalarea sentimentului de iubire "se poate e atat de impodobita/ cu inima si mintea, sa nu fie iubita?".Adjectivul la superlativ absolut "atat de impodobita" reprezinta acea cheie care descuie usa zavorata a sufletului eului si acel element decorativ care ansambleaza matricea feminina in formatul perfect al fiintei "cu inima si mitea".Eul liric isi justifica iesirile comportamentale motivand ca frumusetea femeii i-a incitat ochiul sufletului si s-a lasat pe unda zbuciumului, fiind incapabil de a-I egala frumusetea "caci prea, prea e frumoasa". « mai multe referate din Romana