Ganditorii dintre cele doua razboaie mondiale

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ganditorii dintre cele doua razboaie mondiale

Miezul problemei pusa de Zeletin este acesta: exista sau nu exista "legi" speciale de dezvoltare a tarilor "inapoiate"? Zeletin sustine ca nu, evolutia istorica a Romaniei nefiind decat repetarea aidoma a unor legi obiective generale, absolut aceleasi, indiferent de timp si spatiu; Romania la inceputul veacului al 19-lea se afla intr-o faza agrara; intrata apoi intr-o faza intermediara a trecut la "plutocratie". A dominat deci mai intai clasa marilor proprietari de pamant, boierii; a urmat apoi o clasa burgheza in formatie (liberalii) care se dezvolta in zilele lui ca o plutocratie bancara. Sensul viitor al evolutiei noastre sociale ar fi, deci, de trecere la o treapta mai inaintata de organizare plutocratica, ceea ce face ca orice piedica ce s-ar opune acestei dezvoltari "neoliberale" sa fie reactionara, in contrasensul miscarii progresiste, obligatorii si fatale.

Gherea, "neputand sa lamureasca in chip stiintific societatea noastra burgheza", "neintelegand nimic din istoria sociala a Romaniei", s-a marginit sa o persifleze si sa o osandeasca, adoptand deci, o atitudine sentimentala, puternica mai ales in ce priveste problema taraneasca. Ceea ce ar avea drept consecinta paradoxala o atitudine reactionara. "Atat de pronuntat este in socialismul roman sentimentalismul rural, ca si incapacitatea de a intelege societatea moderna, incat nu e nici o indoiala ca acest socialism nu-si merita numele, ci trebuie clasat acolo unde ii este locul adevarat: alaturi de curentele reactionare.

Ceea ce face ca socialismul roman sa nu fie decat "o masca noua care ascunde de lumina o fata veche si bine cunoscuta, aceea a reactionarului roman". In fond deci, socialistii neinscriindu-se in partidul liberal, adica pe linia progresului normal al tarii, socialismul lor ramane "o simpla frazeologie marxista menita sa acopere o atitudine reactionara", caci "a indrepta muncitorimea impotriva burgheziei, inseamna a mana apa la moara reactiunii".[10]

Desigur, Zeletin nu s-a oprit la aceste afirmatii ci a cautat sa le justifice aratand de ce crede el ca marxismul socialistilor romani nu era cu adevarat marxism. Ca un prim argument, Zeletin reproseaza lui Gherea ca a folosit teoria "luptei de clasa". Caci "ce s-a scris la noi in numele conceptiei marxiste a istoriei poarta, in genere, aceeasi nazuinta indaratnica de a inventa cu orice pret miraculoasa lupta de clasa, cheia magica menita a dezlega toate tainele vietii noastre sociale, politice si culturale".

Deci, Zeletin e de parere ca teoria luptelor de clasa nu ar fi marxista. Mai mult inca: nici procedeul de a incepe analiza oricarei societati prin cea a structurii sale economice de baza, a proceselor si relatiilor de productie, nu ar fi marxist. "Nu pot gasi nimic mai interesant (spune el pe acelasi ton de permanent dispret) decat felul cum C.Dobrogeanu-Gherea socoate ca aplica metoda socialista la cercetarea societatii noastre. « mai multe referate din Istorie