Frumosul - categorie estetica

5x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.81

nivel: Liceu

Hume, empiristul sceptic prin excelenta, nu ezita deloc sa afirme ca frumosul nu este o proprietate a lucrurilor insele. Dupa el, frumosul exista in “mintea care observa obiectele, iar fiecare minte obsevra o frumusete diferita”. Oricum, I. Kant este cel care va aduce clarificarile cele mai importante in privinta definirii naturii frumosului. Doua asemenea clarificari sunt mai mult dec[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Frumosul - categorie estetica

Hume, empiristul sceptic prin excelenta, nu ezita deloc sa afirme ca frumosul nu este o proprietate a lucrurilor insele. Dupa el, frumosul exista in “mintea care observa obiectele, iar fiecare minte obsevra o frumusete diferita”. Oricum, I. Kant este cel care va aduce clarificarile cele mai importante in privinta definirii naturii frumosului. Doua asemenea clarificari sunt mai mult decat importante, sunt esentiale:
•toate criteriile despre frumos sunt individuale;
•frumosul este confirmat de fiecare obiect luat in parte si el nu poate fi inchegat in confimari generale.

Caracterele frumosului dupa Kant sunt:
- ceea ce place in mod universal fara concept;
- ceea ce place in mod dezinteresat;
- ceea ce reprezinta o finalitate fara scop.
Inainte chiar de afirmarea deplina a axiologiei la inceput de secol XX s-a produs o glisare a interesului de la cercetarea caracteristicilor frumosului la analiza amanuntita a trairii estetice. Conceptul de empatie prin continutul sau spune mai mult despre natura trairii estetice decat despre esenta unei notiuni traditionale de frumos.

In ceea ce-l priveste pe Nicolai Hartmann, acesta sustine ca frumosul este “obiectul universal al esteticii” si-n acest sens, el raspunde obiectiilor aduse acestei afirmatii de principiu. Aceste obiectii erau:
1.ceea ce se atinge in realizarile artistice nu este intotdeauna frumosul;
2.ca ar exista genuri intregi ale valabilitatii estetice care nu se reduc la frumos;
3.ca estetica are de-a face si cu uratul.
In fond, arata Hartmann, sunt si argumente tari pentru ca “sa ne mentinem la frumos ca valoare estetica fundamentala si sa ii subsumam tot ce e reusit si plin de efect in arta”.

Alaturi de frumos, dupa Hartmann, sta sublimul (o prelungire augmentative a frumosului), precum si alte calitati estetice, precum gratiosul, emotionantul, fermecatorul, comical, tragicul si altele. Daca se patrunde in domeniile particulare ale artelor, se va gasi o bogatie si mai specializata de calitati ale valorilor artistice. Oricum, arata Hartmann, daca se lasa la o parte vocabularul extraestetic, raman doua semnificatii ale frumosului, una in sens larg si alta in sens restrans.
In sens larg, frumosul, inteles ca ceea ca are in genere valabilitate estetica, este sinonim cu o categorie universala a valorii estetice, sau altfel spus, frumosul in aceasta acceptie strict estetica, trebuie inteles ca un concept suprem al tuturor valorilor estetice.

In sens ingust, frumosul sta in opozitie cu sublimul, tragicul, gratiosul, comical etc. Cele doua sensuri nu trebuie amestecate si principala grija ar trebui sa fie de a le mentine separate odata ce sunt intrebuintate. Hartmann ia drept baza a conceptiei sale in estetica, sensul larg. Acesta, afirma el, fara a se lasa loc niciunui dubiu “urmeaza sa fie mentinut chiar si acolo unde genurile speciale ajung pe primul loc. Acestea apar atunci ca specii ale frumosului. Mai mult, exista in acest caz si avantajul deloc de neglijat, si deloc fara importanta practica, “ca cel mai current concept estetic este ridicat pe treaba de concept fundamental”, iar grija de a elabora un concept suprem in mod artificial, depinde de prisos.

In gandirea estetica autohtona, Ion Ionasi pastreaza pe de o parte, indicatia metodologica a lui Liviu Rusu – frumosul trebuie si poate fi inteles ca sinonim cu valorea estetica. Intr-o atare viziune larga, cuprinzatoare, acesta este definit drept “cea mai generala valoare speciala”, in seunsul ca, tot ceea ce intereseaza simturile “inferioare” (teoretice) si cele superioare, “teoretice” (vazul si auzul) poate deveni, in principiu, estetic (frumos). Aceasta, pe de o parte. Pe de alta parte, in ipostaza deplinei sinonimii dintre frumos si valoare estetica, se poate accepta urmatoarea definitie: frumosul este “concretul semnificativ, cu conditia ca maximala semnificatie sa fie perfect contopita, cu si topita in maxima concretete”.

In fapt, remarca Ion Ionasi, frumosul sinonim cu valoarea estetica prezinta o deosebire calitativa fata de toate celelalte clase si tipuri de valori; numai frumosul trimite obligatoriu la fenomenalitate, la aparitie si aparenta, la raporturi de aparitie. “Toate celelalte valori sunt, dimpotriva, substantiale, numai trecator si incidental “exemplificate” prin si pe fenomen. Actul esential al cunoasterii lor se reduce la cunoasterea esentei lor. Esentiale in cazul valorii estetice – de aceea, si in cazul artei - sunt insa tocmai aparenta si aparitia, independent de care esenta nu exista si nu poate fi gandita. Gandim, propriu-zis, toate celelalte valori, cu sprijinul facultatilor noastre intelectual-teoretice; singura pe care o gandim simtind-o, o intelegem traind-o, a carei adancime o surprindem la suprafata ei concret desfasurata si concret dimensionata, singura pe care o gandim vizual, auditiv, tactil, gustativ, sensibil – este valoarea estetica”, este frumosul.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.