Frontiera pe ape a Romaniei

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Frontiera pe ape a Romaniei

Suveranitatea teritorialã în condiþiile statului nostru îºi gãseºte expresia în prevederile Constituþiei potrivit cãreia teritoriul României este inalienabil. Determinând limitele spaþiale ale existenþei sale, Constituþia aratã cã România este patria comunã ºi indivizibilã a tuturor cetãþenilor sãi, fãrã deosebire de rasã, de naþionalitate,de origine,de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenþã politicã, de avere, sau de origine socialã.
Componenþa teritoriului de stat

Teritoriul de stat este alcãtuit din :
Spaþiul terestru
Spaþiul acvatic (lacustru, fluvial, maritim)
Spaþiul aerian
Sectoarele polare
Cablurile submarine care leagã douã pãrþi ale teritoriului aceluiaºi stat.
Spaþiul terestru cuprinde partea uscatã, formatã din sol ºi subsol, independent de aºezarea lor geograficã.

Nu sunt considerate pãrþi ale teritoriului unui stat :
Coloniile,
Protectoarele,
teritoriile aflate sub tutelã.
Spaþiul acvatic cuprinde apele râurilor, lacurilor, canalelor, apele porturilor, radelor, bãilor, marea teritorialã .
Spaþiul aerian cuprinde coloana ce se ridicã deasupra solului ºi al spaþiului acvatic al statului, fiind delimitat lateral prin frontierelor terestre, fluviale ºi maritime, iar în sus pânã la limita inferioarã a spaþiului extraatmosferic.

Frontierele de stat ºi regimul de frontierã

Frontierele reprezintã linii reale sau imaginare, traseele între diferite puncte pe suprafaþa pãmântului, ce despart teritoriul unui stat de teritoriul altor state, de marea liberã, în adâncime pânã la limita accesibilã tehnicii, iar în înãlþime pânã la spaþiul cosmic. Importanþa acesteia este una politicã ºi economicã ºi se stabilesc prin tratate (la frontierele terestre între statele vecine) sau legislaþia internã a statelor suverane (la frontierele maritime).
Dupã modul de stabilire frontierele de stat sunt clasificate în :
frontiere geografice sau naturale (trasate prin formele de relief)
frontierele geometrice (formate din linii drepte)
frontierele astronomice (determinate de linii paralele sau meridiane).

Dupã caracterul lor frontierele pot fi:

terestre
fluviale
aeriene
pânã la limita inferioarã a spaþiului cosmic
maritime
Regimul de frontierã

Regimul de frontierã este ansamblul format din totalitatea regulilor ºi mãsurilor stabilite prin legislaþia naþionalã pentru intrarea, ieºirea ºederea ºi activitatea într-o zonã determinantã a teritoriului sãu de la frontierã ºi interior.
În România trecerea frontierei de stat se face prin puncte de control pentru trecerea frontierei de stat, pe baza actelor de identitate prevãzute cu viza românã.
Prin tratatele bilaterale încheiate între România ºi statele vecine sunt reglementate urmãtoarele probleme de frontierã:
trecerea ºi întreþinerea frontierei;
soluþionarea litigiilor de frontierã;
efectuarea în comun a unor construcþii;
adoptarea de mãsuri pentru combaterea inundaþiilor în zona de frontierã, etc.

Modificãrile teritoriilor statelor

Modificãrile teritoriilor statelor în decursul timpului au determinat anumite teorii ºi reglementãri de drept internaþional public. Pãmânturile nou descoperite erau considerate terra nullius (fãrã stãpân), iar stabilirea puterii statului descoperit era recunoscutã ca temei juridic pentru dobândire, fãcându-se abstracþie de populaþiile autohtone
.
Dobândirea unui teritoriu putea sã aibã loc prin :
transferuri teritoriale,
vânzare - cumpãrare,
donaþie,
arendã.

Dreptul internaþional contemporan a consacrat consultarea prin plebiscit a populaþiei care locuieºte în teritoriul de stat atunci când se pune problema formãrii unui stat independent sau a unui transfer.
Modificãri teritoriale ºi de frontierã pot avea loc prin :
Desprinderea unei pãrþi sau teritoriu de la un stat ºi formarea unui nou stat
Crearea unui stat nou prin fuziunea teritoriilor a douã state
Apariþia unor state noi ca rezultat al divizãrii teritoriale a unui stat; cesiunea de teritoriu de la un stat la altul care presupune 2etape :
renunþarea statului cedant la suveranitatea sa asupra teritoriului respectiv,
stabilirea suveranitãþii statului anexant asupra teritoriului respectiv.
Suveranitatea teritorialã ºi imunitatea de jurisdicþie a statului strãin

Suveranitatea teritorialã a statului implicã dreptul acestuia de a exercita prin organele judiciare ºi administrative, puterea de decizie pe întreg teritoriul sãu.
Imunitatea de jurisdicþie implicã dreptul statului strãin de a nu fi supus puterii de decizie pe teritoriul altui stat. Imunitatea statelor constituie un raport juridic fundamental între douã entitãþi : statul strãin beneficiar ºi statul teritorial ca subiecte egale ale dreptului internaþional ºi suverane. Practica imunitãþii absolute din secolul trecut a fost înlocuitã cu practica imunitãþii limitate consacratã astãzi atât în dreptul internaþional cât ºi pe plan intern. Astfel delimitarea imunitãþii statale face obiectul lucrãrilor de codificare a principiului imunitãþii jurisdicþionale a statelor ºi a excepþiilor sale.

Fluviile internaþionale. Dreptul internaþional fluvial

Fluviile internaþionale reprezintã ape curgãtoare ce traverseazã teritoriile a douã sau mai multe state, fiind navigabile pânã la vãrsarea lor în mare.
Regimul fluviilor internaþionale implicã recunoaºterea principiului libertãþii de navigare, principiu ce s-a afirmat în condiþiile dezvoltãrii comerþului ºi schimburilor internaþionale.
Dreptul internaþional fluvial cuprinde totalitatea principiilor, a normelor ºi instituþiilor juridice create de state pentru a reglementa relaþiile de cooperare în problemele de interes comun privind utilizarea fluviilor, râurilor, lacurilor ºi canalelor multinaþionale.

Canale maritime internaþionale

Canalele maritime reprezintã cãi de apã navigabile artificiale construite pe teritoriile statelor pentru a face legãtura între mãri ºi oceane.
Regimul juridic al canalelor internaþionale Suez, Panama, Kiel, se caracterizeazã prin libertatea de navigaþie pentru vasele tuturor statelor fãrã discriminare în condiþiile respectãrii ºi exercitãrii suveranitãþii teritoriale a statului riveran.
« mai multe referate din Drept