Franta

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.11

nivel: Liceu

Tara pe care vreau sa o prezint se numeste Franta. Capitala acetei tari se afla la Paris , un oras foarte frumos din punct de vedere turistic , cu numeroase muzee , catedrale si chiar Turnul Eifall . Limbile oficiale vorbita in Franta este franceza .

Numele de Franța provine de la denumirea latină Francia care înseamnă tarâmul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Franta

Tara pe care vreau sa o prezint se numeste Franta. Capitala acetei tari se afla la Paris , un oras foarte frumos din punct de vedere turistic , cu numeroase muzee , catedrale si chiar Turnul Eifall . Limbile oficiale vorbita in Franta este franceza .

Numele de Franța provine de la denumirea latină Francia care înseamnă tarâmul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populată, sau mai degrabă dominată de către poporul războinic germanic ce se numeau ei înșiși Franci.

...

Atractii turistice

Turnul Eiffel

A fost construit de catre Gustav Eiffel pentru . Expozitia Internationala din 1889, in ciuda opozitiei sustinute a personalitatilor nationale care il considerau nesigur si urat. Cand concesiunea Expozitiei a expirat in 1909, turnul de 300 m urma sa fie demolat, dar valoarea sa ca antena pentru transmisii radio l-a salvat. Elementele adaugate pentru transmisiile de televiziune i-a suplimentat inaltimea cu 17 m.

Din punctul cel mai inalt al celor trei platforme, vederea se intinde pe mai mult de 64 km. De la doi acrii ai turnului, un imens camp, Champ de Mars (Campia lui Marte), se intinde pana la Scoala Militara, care a fost construita intre 1769-1772 si continua sa fie folosita de Colegiul de Razboi.

Champ de Mars care a servit initial drept teren de parada al scolii, si a fost scena a doua mari adunari in timpul Revolutiei Franceze: cea a Federatiei (1790) si cea a Fiintei Supreme (1794). In spatele Academiei Militare se afla cartierul general al Organizatiei pentru Educatie, Stiinta si Cultura, ONU, UNESCO. Cladirea inaltata in 1958 a fost proiectata de un trio international de arhitecti si decorata de artisti ai tarilor membre.

Luvru

Vikingii au facut tabara pe Malul Drept, vis-a-vis de varful vestic al lui Ile de la Cité, in timpul asediului lor nereusit asupra Parisului din 885, iar in jur de 1200 regele Philippe II a pus sa se construiasca un castel cruciat patrat pe acelasi amplasament, imediat in afara zidului noului oras, pentru a sustine apararea vestica.

In timpul secolelor urmatoare s-au facut multe adaugiri si renovari iar din castel s-a transformat intr-unul dintre cele mai mari palate din lume cunoscut sub numele de Cour Carree (Curtea Patrata); doua galerii se prelungesc spre vest pe distanta de 500 m, una de-a lungul fluviului, cealalta de-a lungul strazii Rivoli.

In 1871, la numai 19 ani dupa ce s-a terminat constructia fatadei sale vestice, palatul Tuileries inceput in 1563, a fost distrus de insurectionarii Comunei. Doua dintre fatadele Curtii Patrate au avut o puternica influenta asupra arhitecturii franceze. Lierre Lescot si-a inceput fatada interioara a curtii in 1546, adoptand ritmurile si ordinele renascentiste pe care le observase in Italia si adaugand decoratie pur frantuzeasca motivelor clasice.

Medicul si arhitectul Claude Perraul a colaborat cu Louis Le Vau, arhitectul regelui, pentru a proiecta fa estica exterioara a palatului in 1673. Muzeul Luvru ocupa patru laturi ale palatului din jurul Curtii Patrate precum si galeria sudica, care se intinde de-a lungul fluviului. Printre comorile muzeului se afla Victoria de la Samothrace, Venus din Milo si Mona Lisa.

Uriasele colectii contin lucrari datand din sec. VII I.C. pana la jumatatea sec. XIX, cu o enorma raspandire culturala si geografica. Galeria de nord, de-a lungul strazii Rivoli, adaposteste un muzeu separat, Muzeul Artelor Decorative, precum si Ministerul Finantelor.

O remodelare semnificativa a fost intreprinsa in intreg Luvru pentru a mari spatiul pentru lucrarile de arta. Constructia a fost inceputa in anul 1980 pentru a crea o noua intrare si o sala de receptie subterana in vasta Curte a lui Napoleon, intre cele doua galerii; piramida de sticla inalta de 21 m, proiectata de I.M. Pei pentru a acoperi intrarea, a trezit atat o mare sustinere cat si multe critici.

Notre-Dame de Paris

La capatul estic al pietii se afla catedrala Notre-Dame de Paris, care este situata pe un loc pe care parizienii l-au rezervat intotdeauna pentru practicarea ritualurilor religioase. Luntrasii galo-romani din cité si-au inaltat acolo altarul pentru Jupiter (este acum Muzeul Cluny) iar, cand s-a raspandit crestinismul, o biserica a fost construita pe locul templului.

Primul episcop al Parisului, St. Denis, a devenit sfantul sau patron. Rosul din culorile Parisului reprezinta sangele acestui martir care, in legenda populara, dupa decapitare, si-a ridicat capul si a mers in picioare.

Cand Maurice de Sully a devenit episcop in 1159, el a hotarat sa inlocuiasca catedrala decazuta a lui Saint-Etienne si Notre-Dame din sec. VI cu o biserica in noul stil gotic. Stilul a fost conceput in Franta si un mou element structural, arcul butant, care suplimenta frumusetea exteriorului si permitea coloanelor interioare sa se avante catre noi inaltimi, a fost introdus la constructia bisericii Notre-Dame. Dupa ce a fost deteriorata in timpul Revolutiei Franceze, biserica a fost vanduta la licitatie unui negustor de materiale de constructie.

Napoleon a venit la putere la timp pentru a anula vanzarea si a ordonat redecorarea edificiului pentru incoronarea sa ca imparat in 1804. Mai tarziu, Louis-Philippe a initiat restaurarea bisericii neglijate. Arhitectul Eugene Viollet-le-Duc a lucrat intre 1845-1864 pentru a restaura monumentul. Precum toate catedralele din Franta, Notre-Dame este proprietatea statului, desi functionarea sa ca institutie religoasa este lasata pe seama bisericii romano-catolice.

Bastilia

Cucerirea Bastiliei la 14 iulie 1789 a reprezentat lovitura simbolica data tiraniei. Inchisoarea, care practic era nefolosita de multi ani si era programata pentru demolare chiar de catre monarhie, adapostea in ziua aceea numai patru falsificatori, doi nebuni si un tanar aristocrat care isi infruntase tatal. Fortareata a fost demolata dupa cucerirea sa.

„Calea Triumfala”

De la Arc de Triomphe du Carrousel, in curtea dintre bratele deschise ale Luvrului, se intinde una dintre cele mai remarcabile persepective vazute in vreun oras modern. Mai este denumita cateodata la Voie Triomphale (Calea Triumfala). De la mijlocul arcadei Caruselului, linia privirii merge de-a lungul Gradinilor Tuileries, care se aflau in fata Palatului Tuileries (pradat si ars in 1871 in timpul Comunei), nu s-au modificat prea mult de cand Andre Le Notre le-a proiectat in 1664. Place de la Concorde a fost proiectata ca un octogon in 1755 de Jacques-Ange Gabriel.

Capatul dinspre fluviu a fost lasat deschis iar pe partea continentala s-au planificat doua cladiri. Nivelul inferior a fost construit cu arcade iar fatada a fost adaptata cu stralucire de la coloana Luvrului, toate cu un rafinament tipic epocii. Desi Gabriel a construit opt piedestaluri uriase in jurul periferiei acestei piete, ele au ramas neocupate pana cand Louis-Philippe le-a dat statui reprezentand capitalele provinciale.

Privite in sensul orar incepand de la Ministerul Marinei, statuile sunt Lille, Strasbourg, Lyon, Marseille, Bordeaux, Nantes, Brest si Rouen. Louis-Philippe a pus de asemenea sa se instaleze in centru si flancat de doua fantani, Obeliscul de la Luxor, un dar din partea Egiptului. Ulterior, santul a fost umplut cu apa.

Ludovic XVI a fost decapitat in apropierea statuii orasului Brest la 21 ianuarie 1793. Patru luni mai tarziu, ghilotina era inaltata in apropierea palatului Tuileries iar executiile au continuat acolo timp de trei ani, acumuland un total de 1343 morti.

Intre cladirile gemene de pe partea de nord-est a pietii, larga Rue Royale urca spre Biserica Sainte-Marie-Medeleine, sfintiita in 1842. Biserica are o forma alungita, fiind imprejmuita de coloane inalte de 18 m. Modelul sau, presupus a fi al unui templu grec, este in realitate mai apropiat de modelul roman.

De-a lungul primilor 762 m de pe Champs-Elysee, intre Concorde si Rond-Point des Champs-Elysee (un sens giratoriu pentru trafic), destul de putine lucruri s-au schimbat de un secol: calea este marginita de castani, in spatele carora, de ambele parti, se afla gradini, de obicei pline cu copii la joaca.

Pavilioanele din gradini sunt folosite ca ceainarii, restaurante si teatre. De la Rond-Point pana la Arc de Triomphe, totusi, calea s-a schimbat odata cu trecerea timpului.

Sub al Doilea Imperiu, aceasta era o strada cu case luxoase. Ele erau completate de cafenele, cluburi de noapte, magazine de lux si cinematografe, dar strada isi pastra senzatia de lux iar trotuarele umbrite de copaci (late cat o strada normala) ofereau promenade care reprezentau mandria Parisului. Din anii 1950, totusi, bancile, expozitiile auto, birourile unor linii aeriene si bufete expres au preluat cea mai mare parte a spatiului.

In partea de sus de pe Champs-Elysee se afla o piata circulara din care 12 bulevarde impozante radiaza pentru a forma o stea. Ea a fost numita Place de l’Etoile intre 1753 si 1970, cand a primit numele de Place Charles de Gaulle. In centrul pietii se afla Arcul de Triumf, dat in exploatare de Napoleon in 1806.

Este de doua ori mai inalt si mai larg decat Arcul lui Constantin din Roma, care l-a inspirat. Jean Chalgrin a fost arhitectul iar Francois Rude a sculptat friza si grupul inflacarat, „Plecarea voluntarilor din 1792” (numit „Marseieza”).

In ziua Armistitiului din 1920, Soldatul Necunoscut a fost inmormantat sub centrul arcului si in fiecare seara flacara amintirii este reaprinsa de catre un grup patriotic diferit.

In anii 1970 concentrarea cea mai mare de cladiri inalte din Europa se ridica la circa 3 km. dincolo de arc, pe partea indepartata a zonei suburbane de le Neuilly. Locul, denumit Quartier de la Defense, era anterior doar un punct pe drumil adaugat de municipalitatile suburbane din Puteaux, Courbevoie si Nanterre.

Astazi, cladiri inalte pentru birouri, reprezinta baza complexului. „Parterul” dintre cladiri este o platforma inaltata rezervata pietonilor, cu drumuri si parcari subterane. Exista magazine, restaurante, cafenele, un centru comercial, hoteluri si locuinte.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.