Franta

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Franta

Relieful Frantei este dezvoltat pe structuri hercinice ( unde exista podisuri, munti, josi- care sunt erodati- si campii) si alpine (Alpii si Pirineii). Treapta podisurilor si campiilor -situata in jumatatea nordica a Frantei - cuprinde, printre altele: Masivul Central (Massif Central) cu inltimi vulcanice ( Puy de Sancy -1.886 m, Plomb du Cantal -1.858 m, Puy de Dome- 1.485 m), inconjurat de suprafete mai joase, sub 1.000 m, larg valurite (Marche, Limou-sin) si continuate spre S-E de culmile Cevennes ( altitudine maxima 1.702 m ce domina valea larga a fluviului Rhone. Masivul Armonican ( Massif Armonicain) hercinic in partea de N-V ( Bretagne, Normandie).Podisul Ardeni ( Ardennes) situat in partea de N-E, la granita cu Belgia.
Bazinul parizian ( Bassin parisien ) in partea central-nordica, cea mai mare unitate naturala a Frantei, cu relief tipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o zona joasa, drenata de Loire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de loess si argila in nord.
Bazinul aquitanian ( Bassin aquitain ) in sud-vest, cu podisuri calcaroase in est si nord (Perigord, Quercy, Charente ) si o campie nisipoasa (Landes de Gascogne) in vest, de-a lungul tarmului golfului Biscaya.
Treapta muntoasa include: Muntii Alpi (altitudinea maxima de 4810 m pe varful Mont Blanc,aflat pe granita cu Italia), cu vai adanci si relief glaciar tipic ( ghetari, lacuri, creste ascutite,vai), situati in partea de S-E a tarii. Aceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european, cu exceptia Muntilor Caucaz, de la granita cu Asia.
Muntii Pirinei, semeti si ei , se afla in sud-vestul tarii( cu altitudinea maxima de 3.404 m in Pic d'Aneto si 3.355 m pe Mont Perdu) formand un fel de zid intre Franta si Spania, au o masivitate accentuata.
Muntii Jura, la granita cu Elvetia, in nordul lacului Geneva, avand pe varful Cret de la Neige altitudinea de 1.723 m.
Muntii Vosgi, situati in estul tarii, au caracter disimetric,mai abrupti spre campia Alsaciei, avand altitudinea maxima de1.424 m pe Ballon de Guebwiler.

Corsica - insula a Marii Mediterane - a devenit parte integranta a Frantei in 1.768. Are o suprafata de 8.680 km si 250.000 locuitori. Situata la 180 km in sud-estul orasului Nisa, Corsica are un relief accidentat, mai inalt in N-V, unde inaltimea maxima ajunge la 2.710 m pe varful Monte Cinto, iar in partea estica se afla o campie litorala fertila (Plaine d'Aleria). Numai aceasta parte, ce reprezinta 2% din suprafata insulei, se cultiva cu maslini, portocali, vita-de-vie, restul fiind acoperita de paduri. Cel mai mare oras, principal port, este Bastia cu 90.000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud-vestica a insulei in orasul Ajaccio. Corsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de-a patra ca intindere din Marea Mediterana. Geografic si cultural este mult mai aproape de Italia decat de Franta. Micul oras Girolata este situat intr-un golf stramt apartinand vestului insulei.
Clima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele doua fatade maritime (mediteraneana si atlantica) si de orientarea reliefului. Astfel, clima temperat-oceanica din zona litorala atlantica se caracterizeaza prin veri racoroase, ierni blande si precipitatii bogate. Spre interiorul tarii, iernile sunt mai friguroase, iar precipitatiile, ce cad mai ales vara , sunt mai scazute. In sud, Franta se afla sub influenta climatului subtropical circumscris litoralului Marii Mediterane, cu veri uscate, fierbinti si ierni blande, ploioase. Uneori aici bat mistralul si tramontul, vanturi reci ce pot compromite culturile de citrice. Nivelul precipitatiilor in zona occidentala este de peste 800 mm, in est numai in unele locuri atinge 600 mm, iar in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile sunt de peste 1.000 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de zapada .
Reteaua hidrografica este densa si orientata spre patru intinderi marine:
- Oceanul Atlantic -Loire (1.012 km), Garonne (650 km), Dardogne (472 km )
- Marea Manecii - Seine (776 km) cu afluentii sai Moselle (550 km ) si Marne ( 525 km )
- Marea Mediterana - Rhonul (812 km din care 552 km pe teritoriul Frantei)
- Marea Nordului - Rhinul ( 195 km pe teritoriul Frantei ) si afluentul sau Meuse ( 950 km ).
Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt: Leman / Geneva la granita cu Elvetia ( 582 km ), Bourget ( 44 km ), Grandlieu si d'Annecy. Apele Frantei sunt legate intre ele prin canale navigabile in lungime totala de 4.600 km . In afara apelor enumerate mai sus, mai exista si ape subterane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arteziene, al caror nume provine de la numele provinciei Artois.

Datorita intinderii sale considerabile, in Franta se intalneste o vegetatie variata. Situate mai ales in muntii Alpi, Jura si Vosgi, padurile de foioase ( fag, stejar ) si de conifere, ocupa peste un sfert din teritoriul Frantei. In landele nisipoase din S-V se dezvolta paduri de pin, iar in insula Corsica este este dominant maquisul mediteranean. Fauna este relativ bogata: pasari (flamingo,egrete, fluierari - in Camargue ), ursi ( in Pirinei ), vulturi, marmote, ibex, mufloni (in Corsica ). In afara faunei autohtone au mai climatizate capra neagra, cerbul sika ( japonez ), muflonul corsican. Acestea traiesc in libertate, in padurile Frantei, dar si in parcuri si rezervatii naturale cum ar fi : parcul La Vanoise, fondat in 1963, cu o suprafata de 52.839 ha ; parcul Pyrenees Orientales, fondat in 1967 si avand o suprafata de 46.000 ha si Port Cros infiintat in 1963 cu 685 ha. In Franta exista 21 rezervatii nationale de vanatoare ( Chambord - fondata in 1957 cu 5.450 ha, Burrus - fondata in 1964 cu 4.387 ha, Les Bauget, in Savoia, fondata in 1955 cu 4.070 ha), 9 rezervatiicinegetice de interes national si 25 de rezervatii speciale sau particulare, intre care Camargue in delta Rhone-ului ( f.1928 -9.366 ha ) si Les Sept Isles ( f. 1912 cu 82 ha ) si 32 de rezervatii forestiere de stat.
Desi are un numar insemnat de locuitori - 58 400 000 - , datorita suprafetei intinse, densitatea populatiei nu este mare, fiind de aproximativ 105 loc/ km. Cele mai mari concentrari de populatie si, implicit, densitati ridicate, se inregistreaza in regiunea pariziana, in nordul tarii, in Alsacia si pe litoralul mediteranean.
Populatia este formata din francezi in marea majoritate, germani in Alsacia si Lorena, italieni in Corsica si Alpii Maritimi, basci in Pirinei, bretoni in Bretagne. Se mai intalnesc spanioli, algerieni, portughezi, iugoslavi, marocani, turci, senegalezi, tunisieni, numarul emigrantilor ridicandu-se la aproximativ 8% din totalul populatiei. Rata natalitatii este de 13,3% , iar cea a mortalitatii de 9% .
Ziua nationala a Frantei este 14 iulie - aniversarea caderii Bastiliei -1789.
Moneda nationala este francul = 100 centimes.
Venitul national la finele anului 2 000 era de 19 490 dolari / locuitor.

Teritoriul Frantei, populat in antichitate de triburi celtice( galice ), este cucerit in 59 -51 iHr. de legiunile lui Caesar, transformat in provincie romana si supus unui intens proces de romanizare. In sec. 3-5 d. Hr. Galia Romana este pustiita de popoarele migratoare ( alamani, vizigoti, vandali, huni ). Francii, popor germanic stabilit in sec. 5 in Gallia, se contopesc cu galo-roma-nii si dau nastere in secolul urmator poporului francez. Bazele regatului franc sunt puse de Clovis ( 481-511) din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentat al dinastiei carolingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului (Imperiul romano-german ) la Roma, in anul 8oo.
Tratatul de la Verdun ( 843 ) consacra dezmembrarea Imperiului Carolingian a carui parte occidentala formeaza viitoarea Franta . In sec. 12-14, in timpul domniilor lui Filip II August si Filip IV cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul intaririi autoritatii regale si al centralizarii statului.

Dupa infrangerile franceze din prima parte a Razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei ( 1337- 1453), avantul patriotic permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic XI (1461-1483) reprima opo-zitia marilor seniori, iar domnia lui Francis I (1515- 1547) inaugureaza epoca Absolutismului. Raspandirea calvinismului in prima jumatate a secolului 16 declanseaza pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric IV, intemeietorul dinastiei de Burbon. Domnia lui Ludovic XIV ( 1643-1715 ), regele soare, marcheaza apogeul absolutismului francez ( "statul sunt eu ").
Franta devine prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic XIV si XV (1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea Tratatului de la Paris ( 10 februarie 1763), a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea a credibilitatilor absolutului Burbonilor.

Revolutia franceza ( 14 iulie 1792 - cucerirea Bastiliei ) culmineaza cu proclamarea la 22 septembrie 1792 a primei republici,cu executia lui Ludovic XVI (21 ianuarie 1793) si cu dictatura iacobina. Razboaiele de aparare ale Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, domnia Burbonilor este inlaturata de revolutie din iulie 1830 care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848 ). In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a II-a Republica (1848-1852 ), apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepot al lui Napoleon Bonaparte), care se proclama imparat al Frantei sub numele de Napoleon al III-lea. Infrangerea din razboiul franco-prusac duce la proclamarea, la 4 septembrie 1870 a celei de-a doua republici. Scurta existenta a Comunei di Paris ( martie-mai 1871 ) primul
stat al proletariatului , este curmata brutal de represiunea burgheziei. Prin pacea de la Frankfurt pe Main (1871) Franta pierde Alsacia si Lorena si este obligata sa plateasca Germaniei 5 miliarde de franci aur despagubire de razboi. « mai multe referate din Geografie