Fitopatologie - biologie, profilaxia si terapia bolilor speciilor floricole cultivate in spatii protejate

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Fitopatologie - biologie, profilaxia si terapia bolilor speciilor floricole cultivate in spatii protejate

Fainarile sunt boli produse de ciupercile Ersiphales (Ascomycotina ). Se recunosc dupa petele albicioase, pasloase , apoi prafoase , ceea ce da organelor plantelor aspectul ca ar fi pudrate cu faina . De fapt pasla reprezinta corpul sau miceliul ciupercii ,iar faina este formata din fructele asexuate ale ciupercii - conidiofori cu conidii sau oidii ( organele care raspandesc boala in vegetatie ). In pasla miceliana , care poate indeplinii si functia de rezistenta peste iarna cu ochiul liber , se observa puncte brune - negricioase - periteciile cu asce si ascospori (fructe sexuate ), ce indeplinesc si functia de rezistenta .

Datorita atacului, plantele sunt stanjenite sau oprite in crestere si dezvoltare .Fainarea trandafirului ( Sphaerotheca pannosa var. rosae )este cea mai frecventa boala care se manifesta in culturile de trandafir din camp si spatii protejate (sere , solarii). Simptomatologie pe ambele fete ale frunzelor apar pete de forma neregulata si culoare albicioasa cu aspect pulverulent , ca urmare a formarii conidioforilor si conidiilor . Pe masura ce boala evolueaza , petele acopera partial sau total limbul frunzelor ,care se ingalbenesc se brunifica ,se usuca si cad . Cand atacul este puternic , boboci atacati nu se mai deschid .

Lastarii puternic afectati se indeparteaza si se distrug prin ardere . In spatiile protejate se vor efectua aerisiri frecvente pentru diminuarea umiditatii atmosferice . Soiurile Fairy, Fruhlingsgold, Dortmund , Kazanlyk, Mme Leon Guinotte si Portland prezinta o rezistenta inalta la Sphaerotheca pannosa var. rosae , astfel incat pot fi utilizate ca genitori de rezistenta . In timpul perioadei de vegetatie , la toate soiurile sunt necesare tratamente cu fungicide . Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu produsele Nimrod 0,1%,Afugan 0,06%, Benlate 0,1% ,Fundazol 0,1% , Metoden 0,1%, Bazistin 0,05-0,1%, Derosal 0,1%, Plondrel 0,05% , Persulon 0,1%, Morestan 0,05%, karathane 0,1%, Meltatox 0,25% , Kumulan 0,3% sau sulf muiabil 0,3%.

Tratamentele cu fungicide de contact se repeta la 7- 10 zile , iar cele cu fungicide sistemice la 10 - 14 zile . In suspensiile de stropit se adauga aracet 0,2%. In Canada si Columbia au fost semnalate forme rezistente ale agentului patogen la benomil ( Benlate , Fundazol ) ,care sunt de regula rezistente si la tiofanat metil (Topsin -M , Metoden )si carbendazin (derosal , Bavistin). Pentru prevenirea acestui fenomen se vor alterna fungicidele de contact cu cele sistemice cu baza chimica diferita . « mai multe referate din Medicina