Filosofii greci in cautarea Arche-ului

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.95

nivel: Facultate

- filosofia este, de asemenea, o disciplina, o stiinta care se inalta peste relativitatea si contingenta intamplarilor efemere.
- exista, asadar, o PHILOSOPHIA PERENIS, care se poate defini ca neistovita sete a omului de a cauta ULTIMA RATIO a existentei sale.
- luata astfel, filozofia nu este adevarul ca atare, deoarece acesta este unul singur si se afla la Cel care a avut curajul[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Filosofii greci in cautarea Arche-ului

- filosofia este, de asemenea, o disciplina, o stiinta care se inalta peste relativitatea si contingenta intamplarilor efemere.
- exista, asadar, o PHILOSOPHIA PERENIS, care se poate defini ca neistovita sete a omului de a cauta ULTIMA RATIO a existentei sale.
- luata astfel, filozofia nu este adevarul ca atare, deoarece acesta este unul singur si se afla la Cel care a avut curajul de a afirma: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata" - Ioan 14,6, ci ea este "o cale spre adevar", mai precis cai spre adevar.

- chiar daca aceste cai uneori au cazut in falsitate, rupandu-se de realitatea ultima, trebuie apreciata cautarea filozofilor.
- dintre cei mai importanti filosofi greci ai antichitatii care au cautat un alt tip de divinitate decat cel olimpian amintim:

1. THALES DIN MILET (624-546 I. HR.):
Acesta se tragea dintr-o familie nobila si bogata, lucru ce I-a permis sa calatoreasca mult, mai ales in Egipt, unde s-a initiat in misterele religioase egiptene si in comentariile astrologice ale invatatilor din acea vreme. A fost vestit pentru cunostintele sale vaste fiind enumerat intre cei sapte mari invatati ai lumii. Ca om de stiinta el a precizat o eclipsa solara pe data de 2 mai 585 i Hr., dupa spusele lui Herodot, care s-ar fi produs in timpul unei lupte dintre mezi si persi.

Ca urmare, el scrie o propozitie lapidara: "filozofia grecilor incepe cu data de 2 mai 585". De asemenea, Platon precizeaza despre el, ca privind la cer si analizand stelele, ar fi cazut intr-o groapa, iar cei de fata ar fi ras de el pentru faptul ca el ar pretinde ca ar cunoaste lucrurile ceresti, dar nu vede realitatea din fata lui.

Hegel explica aceasta spunand: "poporul rade de asa ceva si are avantajul ca filozofii nu pot face la fel. Oamenii nu inteleg ca filozofii rad de ei, deoarece ei nu pot cadea in groapa, pentru faptul ca sunt in ea odata pentru totdeauna". De fapt, groapa despre care vorbea Thales este groapa ignorantei, de unde si puerilitatea cu care grecii isi reprezentau divinitatile.

Multe din elementele stiintifice el le-a explicat prin ratiunea cercetatorului eliminand astfel supozitiile mistice legate de producerea lor. De exemplu, Herodot povesteste ca el ar fi atribuit cresterea apelor Nilului vanturilor eoliene, care sufla impotriva cursului raului si intoarce apele inapoi. (Istorii II, 20), deci respinge ideea de sanctificare si deificare a Nilului, considerat un zeu care se revarsa spre muritori pentru a le oferi hrana.

Asa cum sustin Platon si Aristotel, pe Thales nu-l preocupa lucrurile, ci esenta lor. De aceea el sustine ca esenta lucrurilor este apa (υδορ). Aristotel sustine ca probabil pe Thales l-ar fi determinat sa afirme acest lucru faptul ca orice hrana este umeda, caldul provine din umed si ca ceea ce este viu traieste din acesta [1]. Mai exista un argument pentru ideea de apa, oferit de Aristotel: faptul ca grecii au facut din Okeanos si din Thetis parintii a tot ceea ce este nascut; precum si pentru faptul ca grecii jura pe raul Styx, ori juramantul este o practica sacra si nimeni nu-si poate permite sa-l ia in batjocura.

Asadar, Thales presupune ca totul se naste din apa si se reintoarce in apa, deoarece: a) intocmai precum samanta a tot ce-i viu, ca principiu al vietii, este umeda, tot astfel orice altceva isi trage principiul din umiditate ; b) toate plantele isi scot hrana si prin ea fructul, din apa si cand le lipseste apa se usuca (Plutarh).

A doua idee fundamentala a lui Thales este cea privind insufletirea naturii: "totul este plin de zei" zice el. Cele doua afirmatii par a fi in contradictie, deoarece pe de o parte principiul existential este apa, un element material, pe de alta parte totul este plin de zei, el eliminand materia apei ca principiu al existentei. Dar aici explicatia este simpla: apa este mai degraba un arche abstract decat unul pur material, pe de alta parte asa cum observa Hegel, nu ideea de panteism sau naturism trebuie inteleasa aici ci cea de lume ca salas al divinului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.