File de cronica din istoria alpinismului

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: File de cronica din istoria alpinismului

Cea mai celebra escalada alpina apartine neo-zeelandezului Edmund Hillary si nepalezului Norke Tensing, care la 29 mai 1953 ora 11,30 au fost primii oameni ce au pus piciorul pe cel mai inalt virf de pe planeta Pamint -- Everestul, din masivul Hymalaia, cu inaltimea de 8 848 m. Tot cu eforturi foarte mari au mai fost escaladate si alte virfuri din Hymalaia.

La 31 iulie 1953 alpinistii italieni Achille Campagnoni si Lino Lacedelli cuceresc virful K-2 (Chogori) de 8 611 m; englezii N. Hardie si T. Streather reusesc la 27 mai 1955 sa escaladeze virful Kangchendzonga inalt de 8 597 m; expeditia elvetiana condusa de Albert Eggler ajunge pe virful Lhotse, care masoara 8 501 m, in ziua de 18 mai 1956; virful Makalu, de 8 481 m, este atins de alpinistii francezi de performanta mondiala Lionel Terray, Jean Conzy, Jean Franco si Guido Magnone.

Au urmat dupa aceea escaladarile virfurilor Dhanlagirii (8 172 m), Cho Oyu (8 153 m), Manaslu (8 125 m), Nanga-Parbat (8 125 m), Annapurna (8078 m), Shisa Pangma (8 013 m etc. Asadar, mai toti muntii mari au cuceritori. Stim precis cand si cine a cucerit Mont Blanc-ul, acoperisul Europei, cand si cine a cucerit fiecare din cei paisprezece "optmiari" ai Hymalaiei, acoperisul lumii.

Modesti, fara diademele gheturilor vesnice, croiti de natura pe masura omului, Carpatii romanesti n-au asteptat insa nasterea alpinismului pentru a se lasa cuceriti. Pe culmile lor cele mai inalte, de. cand este lumea, s-a vinat, s-au minat la pascut turmele, s-a locuit chiar. De aceea muntii nostri n-au cuceritori cunoscuti, ci doar pionieri ai turismului; de aceea mai toate potecile care ne conduc astazi spre piscuri au fost calcate de pasii ciobanilor.

Cand turistii au inceput sa urce la munte, ciobanii si vinatorii le-au fost calauze, hatasele folosite de ei au devenit poteci largite si insemnate cu vopsea doar cand cetele amatorilor de drumetie au devenit cluburi de turism. Acum avem poteci deschise de turisti, dar avem si poteci vechi de cand lumea. Pe teritoriul tarii noastre primul club alpin s-a constituit la Brasov in anul 1873, apoi in Banat, la Sibiu, Cluj si Sinaia.

In statutul Societatii carpatine "Sinaia" se mentiona ca "Scopul Societatii este de a inlesni si propaga cunoasterea muntilor din imprejurime, a faunei si florei lor, prin urmatoarele mijloace:
a) organizari de excursii izolate sau in comun;
b) construiri si intretineri de adaposturi si poteci pe munti;
c) a inlesni persoanelor straine vizitarea muntilor in cazul cand vor cere concursul Societatii;
d) intruniri si conferinte periodice;
e) crearea unei biblioteci si a unui muzeu de colectiuni;
f) publicatiuni de lucrari stiintifice, literare sau artistice, precum si a unei calauze;
g) a cultiva si a proteja fauna regiunii muntoase, in special cerbi caprioare, diferite pasari, pastravi si alte animale ce devin rare etc.

Dintre actiunile intreprinse de membrii clubului la inceputul existentei lui mentionam amenjarea pesterii Ialomitei, prin saparea unui tunel lung de 13 m, marind-o de la 110 m la aproape 500 m., inzestrind-o cu scari, poduri, balustrade, table indicatoare, lampi de petrol si mantai de cauciuc pentru protejarea vizitatorilor. In anul 1897 au construit doua pavilioane pe muntele Piscul Ciinelui, unul in Poiana Carp, pe locul actualei cabane, iar al doilea sus, in gol.

In Bucegi au construit cabane la Izvorul Davila (cota 1 374), Izvorul Gatej, pe Furnica (cota 1 347), la Virful cu Dor (cota 2 006) si in saua Caraimanului (pe locul celei actuale). Intre anii 1898 si 1899 au deschis drumuri pe valea Jepilor, unul de la Gura Dihamului la Pichetul Rosu, altul de la Virful cu Dor la Pestera si altul din valea Ialomitei, peste Padina Strungii, la Vama Strunga. In anul 1900 au construit cabana de lemn de pe virful Omul si drumul de pe valea Cerbului ce conducea la aceasta casa.
« mai multe referate din Geografie