Fantasticul in nuvela La tiganci de Mircea Eliade

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.24

nivel: Liceu

Gavrilescu pierde notiunea de timpului la intrare, prizonier inca al percetiei de afara, o corecteaza pe baba, care in mod semnificativ traieste inafara timpului: „nu e nici trei” ‚ ii va spune baba; „Trebuie sa fie aproape patru. La trei am terminat lectia cu Otilia”-o corecteaza Gavrilescu. La intrare este servit cu o ceasca cu cafea de batrana care „il privea[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Fantasticul in nuvela La tiganci de Mircea Eliade

Gavrilescu pierde notiunea de timpului la intrare, prizonier inca al percetiei de afara, o corecteaza pe baba, care in mod semnificativ traieste inafara timpului: „nu e nici trei” ‚ ii va spune baba; „Trebuie sa fie aproape patru. La trei am terminat lectia cu Otilia”-o corecteaza Gavrilescu. La intrare este servit cu o ceasca cu cafea de batrana care „il privea curios, asteptand parca sa se trezeasca” , Gavrilescu refuza nemtoaica , asa ca i se ofera o tiganca, o grecoaica si o evreica.

Patruns in ordei , se simte deodata fericit si tanar si-si aminteste de Hildegard. O alta memorie incepe sa functioneze acum si faptele existentele lui Gavrilescu i se reveleaza ca etape ale destinului sau si aici caldura e element perturbator, motivand adesea jocul aparentelor. Acesta este supus unor incercari de a ghici tiganca. Inselat de aparente el esueaza de doua ori.

Scenariul realistic continua sa fie coerent, dar cu fragmente care dau, la prima vedere, o nota de confuzie voioasa pentru un barbat de 49 de ani, trezit fara voia lui, in fata a trei fete acoperite ispititor de voaluri transparente. Vazand toate acestea Gavrilescu doreste sa renunte „venisem pentru racoare, pentru natura” ,totusi ramane, iar o incercare de a se salva este de a isi povesti viata observandu-se nevoia de comunicare a personajului. Nu i se da insa voie, amintirea despre Hildegard este interpretata de cele trei fete ca un mod de a se eschiva de le a intra in joc din cauza fricii: „schimbi mereu vorba” , „ti-a fost frica”.

Cum incercarile lui esueaza, profesorul pierde acel „ceva" minunat despre care-i vorbeau fetele, in termenii mitului, acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu (in Purgatoriu), posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele, sau, ar putea insemna alegerea unei „ursitoare" ca si la nastere.
Frecventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian, fetele sunt trei, iar ora, in jur de trei) aminteste de basm, specie in care fantasticul este bogat reprezentat.

Ratand „proba" alegerii fetei, Gavrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care se afla pianul.
A doua ratacire in caldura, vorbind fetelor absente, cu obsesii netulburate in minte, inpiedicandu-se de obiecte stranii, intr-un spatiu in continua metamorfoza. Incepe sa confuze realitatea din interior cu cea din exterior. Isi da seama, in jocul in jocul de-a ghicitul, a implicat pedeapsa cautarii pe intuneric.

Acest cadru misterios in care eroul rataceste creeaza iluzie, ca intr-un neintrerupt joc de oglinzi. Obiectele sunt si ele bizare, apar si disrar, au forme ciudate :sunt coridoare, paravane, oglinz,mobile neobojnuite
Decorul (din care profesorul vrea sa scape, inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau) este fantastic: „Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unele semanau la inceput cu o ladita, dar se dovedeau a fi, pipaite mai bine, dovleci uriasi inveliti in broboade; altele, care pareau la inceput perne sau suluri de divan, deveneau, corect pipaite, mingi, umbrele vechi umplute cu tarate, cosuri de rufe pline de jurnale..."

Acest interior capata semnificatia unui labirint, in care nimic nu pare stabil, cert. Intre limitele labirintului, jocul are si el semnificatie ritualica: suita de incercari spre initiere, in etape, prin probe ce se succed. Jocul tigancilor are si alte semnificatii: el se infatiseaza si ca joc al aparentelor si al realitatii, ca hora a ielelor, ce desprinde pe Gavrilescu de realitate, numai ca jocul se incheie cu un esec repetat. O alta explicati ar fi firca de moarte, datorita careia Gavrilescu se indreapta mereu spre trecut, facand de mai multe ori efortul de a-si aminti si fiind obsedat de pierderea memoriei. De “tragedia vietii” lui isi aduce aminte dupa mai multe eforturi repetate.

Iesind din acest spatiu, Gavrilescu aude tranvaiul huruind (un semn al timpului), o redescopera pe baba asezata la punctul de frontiera dintre cele doua taramuri si reintra in realitatea abandonata, care se dovedeste a fi insa o falsa realitate, pentru ca reaul traieste deja intr-un timp terminat. Revine la ticurile de dinainte, dar constata ca, din realitatea din care i s-a parut ca a lipsit doar putin timp, s-au scurs doisprezece ani, ceea ce il confuza pe erou. Gavriescu face inca o incercare de a ordona acest amestec ilogic: “acum sunt cam obosit, dar maine dimineata am sa-i dau eu de rost”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.