Exilul romanesc dupa al II - lea Razboi Mondial - literatura - probleme - publicatii - raporturi

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.92

nivel: Facultate

Simpla acceptare a existentei unei fenomenologii a exilului induce (re)cunoasterea tuturor elementelor componente: cauze, definitii, perioade, arii geografice, ideologii, grupari si cazuri particulare, canon literar etc. Faptul ca exilul romanesc are istorie este deja acceptat. Exilul de dupa al II-lea Razboi Mondial suscita un interes aparte datorita complexitatii problemelor care-l definesc, pe[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Exilul romanesc dupa al II - lea Razboi Mondial - literatura - probleme - publicatii - raporturi

Simpla acceptare a existentei unei fenomenologii a exilului induce (re)cunoasterea tuturor elementelor componente: cauze, definitii, perioade, arii geografice, ideologii, grupari si cazuri particulare, canon literar etc. Faptul ca exilul romanesc are istorie este deja acceptat. Exilul de dupa al II-lea Razboi Mondial suscita un interes aparte datorita complexitatii problemelor care-l definesc, pe de-o parte, iar pe de alta parte, datorita distantei mici la care ne aflam fata de el. Desi din punctul de vedere istoric, fenomenul poate fi considerat incheiat, prin consecintele ("produsele") sale, ramane un proces inca in transformare. "Materia prima" a exilului mai are inca de parcurs o sumedenie de miscari, dislocari si reasezari, pana la fixarea intr-o matca definitiva.

"Pericolul" fundamental, in cercetarile asupra exilului, este elanul crearii miturilor. Tentatia de a pune in fata cititorului un piedestal gata populat favorizeaza sau pagubeste unele figuri literare, principala cauza a acestui fenomen fiind (inca) necunoasterea deplina a tuturor aspectelor legate de scriitorii din afara granitelor tarii. Nici literatura din tara, nici cea din exil nu au dreptul absolut al crearii canonului, fapt care duce la controverse intelectuale si de politica culturala conexe notiunii de "exil".
Unii cercetatori (E. Behring) constata chiar o oarecare lipsa a interesului de definire a fenomenului, acesta fiind perceput, in ansamblu, doar ca o manifestare, printre altele, a unor grupari literare.

Mai multi termeni sunt vehiculati in discutiile despre acest segment literar, iar unii comentatori tin sa-i defineasca, tocmai pentru a evidentia nuantele semantice:EMIGRATIA: motivata personal sau economic; perceputa, mai ales sociologic, ca fiind specifica "saracimii", muncitorilor. G. Astalos: "emigrarea este un act pur economic... emigrantul e un fel de profitor.

Refugiatul e altceva, iar refugiatul e demn, nu cerseste:" Pentru romani, singura tentativa de emigrare ( ca fenomen organizat si constientizat ) este exodul transilvanenilor din anii '30-'40 spre SUA. Celelalte sunt doar aventuri individuale sau de grup. Al Paleologu: "Limbajul comun ii confunda prea lesne pe emigrati cu emigrantii; sunt fineturi lingvistice nu totdeauna sesizabile." Engleza si franceza mai utilizeaza termenii banishment, bannissement, avand in romana echivalentul surghiun.

DIASPORA: provine din vocabularul istoriei Bisericii si, etimologic, se defineste ca fiind dispersarea unei etnii in lume. Termenul nu este agreat de toti comentatorii deoarece acceptarea lui ar insemna recunoasterea unei legaturi, a unor raporturi normele, de colaborare, cu tara de origine, ceea ce nu este valabil pentru perioada la care ne referim.

AZILUL: induce ideea unei limitari temporale, in vederea unei intoarceri "acasa", dupa ce situatia care a determinat plecarea se va fi ameliorat. Multi dintre exilatii nostri au crezut, initial, ca va fi vorba doar de o absenta de cativa ani, de azil deci, si nu de exil definitiv.EXILUL: termenul care pare sa surprinda cel mai bine perioada literara 1945 - 1989 din afara granitelor tarii. Este conditionat politic, ideologic si presupune discriminarea, urmarirea, (amenintarea cu) inchisoarea drept cauze. Exista intotdeauna, in cazul exilatilor, un aici (alcatuit din amenintari la adresa fiintei) si un acolo (definit de problemele de integrare, neadaptare, excludere, dorinta de revenire).

Din acest punct de vedere, nu apartin exilului nume ca: Iulia Hasdeu, Anna de Noailles, Elena Vacarescu sau Martha Bibescu, ale caror motive de a parasi Romania au fost personale.De asemenea, cazuri speciale sunt considerate cele ale scriitorilor romani de origine evreiasca, emigrati in Israel (intoarcere "acasa", dar exil "artistic") si ale scriitorilor romani din Basarabia, Bucovina sau Banatul sarbesc (rezistenta prin cultura intr-un teritoriu caruia ii apartin).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.